„Pregătim medici pe banii statului, dar pentru alții” | Semnalul de alarmă tras de Decanul Facultății de Medicină din Suceava, Mihai COVAȘĂ, în pragul FERM 2025

În contextul apropierii Forumului Economic Regional Moldova 2025, eveniment strategic dedicat dezvoltării sustenabile a regiunii, dezbaterea despre sănătate și servicii medicale organizată de Antena 3 Suceava a adus în prim-plan provocările sistemului sanitar din nordul țării

Intervenția profesorului universitar dr. Mihai Covașă, Decanul Facultății de Medicină din Suceava, a fost una dintre cele mai consistente, trasând liniile unei realități complexe, în care se întâlnesc inițiativa academică, subfinanțarea sistemică și exodul resursei umane calificate.

---

13 ani de construcție și viziune: Facultatea de Medicină Suceava – de la inițiativă locală la pilon regional

„Am început să înființăm programe de sănătate la Suceava acum 13 ani, în 2011. A fost o perioadă de dezvoltare continuă”, a declarat Prof. Univ. Dr. Mihai Covașă. Pornind de la nutriție și dietetică, continuând cu balneo-fiziokinetoterapie, asistență medicală generală și tehnică dentară, Facultatea a ajuns să formeze o bază academică solidă, completată recent cu programul de studii în medicină generală, lansat în 2023.

În prezent, cifra de școlarizare la programul de medicină este de 60 de locuri, dintre care doar 16 bugetate, din cauza sistemului integrat de repartizare a locurilor din cadrul USV. „Ne-am format baza de pregătire, atât ca infrastructură cât și ca resursă umană. Eforturile noastre sunt direcționate către o nevoie reală și acută din această regiune”, a adăugat decanul.

Disproporții și dezechilibre: Moldova – o regiune cu medici puțini, deși România pregătește 6.000 anual

România produce anual aproape 6.000 de medici, însă distribuția acestora este profund dezechilibrată. Peste 30.000 dintre cei 55.000 de medici activi profesează în doar 5 județe – în special în Iași, Cluj și București.

„Cineva care se uită doar la cifre ar spune că nu avem o problemă. Dar, în realitate, avem o criză majoră. Iar dacă nu se iau măsuri la nivel de sistem, vom continua să perpetuăm lipsa de medici, în ciuda eforturilor uriașe pe care le facem în pregătirea lor”, avertizează decanul Covașă.

Sistemul public – o fabrică de medici pentru export

Una dintre cele mai dure concluzii ale decanului a fost legată de exodul medicilor pregătiți în România, pe bani publici. Statul investește sume semnificative în pregătirea acestora, dar nu reușește să-i rețină în sistemul național.

„Pregătim studenți cu cheltuieli și eforturi extraordinare, dar majoritatea pleacă. Rămân foarte puțini, chiar dacă studiile lor sunt finanțate din taxe publice”, a subliniat el.

Programe în limbi străine susținute tot din infrastructura publică

Inclusiv în cazul programelor în limbi străine – frecvent accesate de studenți din țări arabe, africane sau europene – infrastructura este pusă la dispoziție de statul român. „Chiar dacă taxele sunt între 8.000 și 10.000 de euro, cheltuielile cu personalul, infrastructura, spitalele, sunt suportate din fonduri publice”, a punctat Covașă.

Fără rezidențiat, fără perspectivă locală

Suceava nu are, în prezent, program propriu de rezidențiat, deși Spitalul Județean are statut clinic și ar putea deveni un pol de formare. „Criteriile pentru a crea un program de rezidențiat sunt foarte stricte. Dacă s-ar relaxa, spitale universitare ca al nostru ar putea forma și reține tineri medici aici”, a spus decanul.

O altă anomalie: numărul redus de locuri disponibile la rezidențiat, care nu acoperă nici măcar necesarul minim rezultat din cifrele de școlarizare. Practic, România produce medici care nu au unde să-și înceapă cariera.

Ion Ștefanovici (CAPDR): „Spitalul Universitar din Suceava va dubla capacitatea regiunii de a răspunde medical și va crea loialitate profesională față de Moldova”

Declarațiile decanului Mihai Covașă au fost susținute și întărite de președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, (CAPDR), Ion Ștefanovici. Potrivit acestuia, sub conducerea decanului, Facultatea de Medicină a devenit un centru de excelență academică pentru întreaga zonă de nord-est.

„Sub conducerea domnului Decan – Prof. Univ. Dr Mihai Covașă, Facultatea de Medicină din cadrul Universității «Ștefan cel Mare» Suceava a devenit, în doar câțiva ani, un reper de rigoare, profesionalism și viziune în formarea viitoarelor generații de medici pentru județele Suceava, Botoșani, Neamț și Republica Moldova.”

Din acest nucleu universitar se dezvoltă acum un proiect de amploare: Spitalul Universitar „Sf. Ioan cel Nou”, o investiție strategică care ar putea transforma Suceava în al doilea Centru Regional de Excelență în Sănătate, după Iași. Acest spital va dubla capacitatea regiunii de a răspunde nevoilor medicale complexe și va consolida rețeaua de sănătate publică din nordul Moldovei.

„Dar adevărata provocare nu este doar să formăm medici – ci să-i păstrăm acasă. Acasă trebuie să fie un teritoriu de încredere, care oferă șanse reale de afirmare profesională, un parteneriat corect cu mediul privat și o calitate a vieții care să echilibreze efortul vocațional.”

Ștefanovici a mai subliniat că susținerea facultății și a viitorului spital universitar înseamnă mai mult decât dezvoltare medicală: înseamnă „crearea unei rețele umane de loialitate, apartenență și dăruire pentru sănătatea publică.”

În acest sens, el a anunțat lansarea programului regional „MOLDOVA SĂNĂTOASĂ”, care pornește de la Suceava și se fundamentează pe „respect pentru știință și grijă pentru cei care aleg să-și construiască viitorul la ei acasă în Regiunea Moldovei.”

Concluzie: Moldova are nevoie de o strategie medicală regională, nu doar de inițiative izolate

Declarațiile decanului Covașă și ale președintelui Ștefanovici sunt semnale clare în favoarea unei strategii coerente și bine finanțate de dezvoltare medicală regională. Regiunea Moldovei nu mai poate funcționa ca periferie a sistemului medical românesc. Fiecare investiție în educație, infrastructură și retenția medicilor devine parte a unei reconstrucții necesare, care trebuie asumată politic, economic și administrativ.

Panelul 6 – „Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova” din cadrul Forumului Economic Regional Moldova 2025, conceput ca un spațiu de reflecție strategică și acțiune aplicată în domeniul medical

Panelul 6 – „Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova” din cadrul Forumului Economic Regional Moldova 2025 este conceput ca un spațiu de reflecție strategică și acțiune aplicată în domeniul medical, cu obiectivul de a fundamenta viitorul program regional „MOLDOVA SĂNĂTOASĂ”. Panelul va aduce împreună actori-cheie din administrația publică, mediul universitar, spitale, autorități sanitare, companii din domeniul tehnologiei medicale și investitori privați, pentru a genera o viziune integrată asupra sistemului de sănătate din nord-estul României.

Temele centrale vizează atât disfuncțiile actuale – lipsa de infrastructură modernă, criza resursei umane și distribuția inechitabilă a serviciilor medicale –, cât și oportunitățile care pot transforma Moldova într-un pol de excelență medicală: dezvoltarea de centre universitare regionale, digitalizarea sistemului sanitar, atragerea de investiții și parteneriate public-private durabile.

Una dintre direcțiile esențiale ale panelului este realizarea unei „Hărți a Specializărilor Medicale în Regiunea Moldova”, un instrument strategic care va permite corelarea nevoilor reale ale populației cu resursele existente și cu planificarea formării de personal medical. De asemenea, se vor pune bazele unui nou model de guvernanță medicală, care să permită o mai bună coordonare între centrele universitare, spitalele județene și autoritățile locale.

Panelul va marca astfel nu doar o dezbatere tematică, ci începutul unei construcții regionale concrete, care pornește de la recunoașterea valorii locale – cum este cazul Sucevei – și merge spre consolidarea unei rețele regionale de sănătate cu capacitate reală de retenție, inovare și sustenabilitate.