Alexandru FILIMON (Compass, Piatra Neamț) la FERM 2025: „Digitalizarea patrimoniului cultural – o punte între trecut și viitor”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială
Speaker:
Alexandru Filimon – firma ”Compass”, Piatra Neamț
Tema intervenției:
„Inovație culturală și digitalizare – noile moduri de conectare cu publicul”
Prezent la ediția din acest an a Forumul Economic Regional Moldova (FERM), Alexandru Filimon, reprezentant al firmei Compass din Piatra Neamț, a adus în atenția publicului un subiect de actualitate pentru lumea culturii și a industriei creative: digitalizarea patrimoniului cultural și religios.
Intervenția sa, susținută în cadrul Panelului 10 – Cultură și Identitate Regională, a subliniat modul în care noile tehnologii pot sprijini conservarea, accesibilitatea și transmiterea către viitoarele generații a obiectelor de patrimoniu.
De ce este necesară digitalizarea patrimoniului?
„Facem digitalizare pentru conservare, accesibilitate și transmiterea datelor”, a subliniat Alexandru Filimon, explicând că aceste procese au multiple avantaje: de la crearea unei arhive digitale pentru situații de urgență – cum ar fi cutremurele sau incendiile care ar putea afecta monumentele istorice – până la accesul democratizat și global la patrimoniu, fără ca publicul să fie obligat să viziteze fizic un obiectiv cultural pentru a-l cunoaște.
Astfel, digitalizarea deschide porți spre educație, tururi virtuale și dezvoltarea industriilor creative, oferind totodată un suport tehnic indispensabil în procesele de restaurare sau modernizare a monumentelor.
Tehnologii moderne pentru conservarea culturii
Firma Compass utilizează metode precum fotogrametria și scanarea 3D pentru a digitaliza obiecte de patrimoniu și monumente de cult. Echipele de ingineri și arhitecți au demarat deja proiecte de amploare, scanând biserici, turnuri și alte edificii istorice. Aceste date, extrem de complexe și detaliate, pot fi ulterior folosite atât pentru documentare și cercetare, cât și pentru realizarea de printuri 3D ale obiectelor digitalizate.
„Putem face obiecte mai mici sau mai mari, până la biserici, cupole și interioare, păstrând toate detaliile”, a exemplificat Filimon, prezentând imagini cu scanări de iconostase, capete de catapeteasmă sau cupole de biserici. Mai mult, aceste scanări sunt însoțite de fotografii și modele digitale, care constituie o veritabilă arhivă a monumentelor.
Centralizare și cooperare la nivel european
Un punct important al intervenției a vizat necesitatea centralizării și conectării platformelor digitale naționale cu cele europene. Filimon a atras atenția că doar printr-o astfel de integrare se poate asigura accesibilitatea generală și vizibilitatea internațională a patrimoniului românesc. Totodată, el a semnalat faptul că acest proces presupune investiții semnificative în echipamente și software, întrucât nivelul de date rezultate din scanări este foarte ridicat și necesită soluții avansate de stocare și transmitere.
Aplicații concrete și colaborări locale
Un exemplu relevant menționat a fost colaborarea cu o parohie care administra Turnul lui Ștefan, unde probleme tehnice legate de paratrăsnet au determinat nevoia de scanare pentru realizarea unui proiect nou. „
Orice proiect de restaurare sau extindere a unui monument istoric necesită o astfel de documentare digitală”, a subliniat Alexandru Filimon, amintind că arhivarea digitală nu doar protejează patrimoniul, ci și facilitează procesul decizional pentru viitoarele intervenții.
Concluzie
Mesajul adus de Alexandru Filimon în cadrul Panelului 10 de la FERM 2025 a demonstrat că digitalizarea patrimoniului cultural nu mai este doar un experiment tehnologic, ci o necesitate pentru viitor. În fața riscurilor naturale, a degradării în timp sau a problemelor de infrastructură, scanarea 3D, fotogrametria și arhivarea digitală reprezintă instrumente esențiale pentru a păstra vie memoria istorică a comunităților. În același timp, tehnologia deschide drumul către o cultură accesibilă tuturor, fie că vorbim despre turiști, elevi sau cercetători din România, Europa sau din orice colț al lumii.
Prin proiectele prezentate, Compass Piatra Neamț arată că România are capacitatea de a deveni un actor activ în procesul european de centralizare și promovare a patrimoniului digital. Dacă aceste inițiative vor fi sprijinite prin politici publice coerente și prin investiții în infrastructură digitală, Moldova și întreaga țară pot transforma patrimoniul într-o resursă strategică de educație, turism și identitate culturală. În fond, digitalizarea nu înseamnă doar protejarea trecutului, ci și o modalitate de a-l pune în slujba viitorului.
