INFOTRIP, FERM 2025 | Bune practici în valorificarea resurselor naturale și dezvoltarea turismului sustenabil în Bucovina, la FERM 2025

La ediția din acest an a Forumul Economic Regional Moldova (FERM), desfășurat între 9 și 13 iulie 2025 la Vatra Dornei, participanții nu au discutat doar strategii de dezvoltare regională în sălile de conferințe, ci au avut și ocazia să descopere, la fața locului, exemple concrete de valorificare inteligentă a resurselor naturale.

 

În cadrul unui infotrip organizat special, delegațiile au vizitat unele dintre cele mai reprezentative destinații din Bazinul Dornelor, un spațiu emblematic pentru turismul balnear, montan și rural din România.

 

Participanți:

Ion Barbu – doctor în silvicultură

Dorin Văideanu – fondatorul ”Doralnic”

Vasile Chiruță – fondatorul Dorna Eco House

Andrei Lemnaru – fondatorul ”La Poalele Călimanului”

Tinovul Mare din Poiana Stampei – tundra siberiană a Bucovinei

Prima oprire a fost Tinovul Mare, cea mai mare rezervație de mlaștină de turbă din România, aflată la doar 18 kilometri de Vatra Dornei. Peisajul neobișnuit, asemănător tundrei siberiene, este completat de o floră rară și protejată. Aici se găsește roua cerului, o plantă carnivoră declarată monument al naturii, precum și întinse păduri de pin silvestru și mesteacăn pufos.

„În Europa există foarte puține asemenea zone, iar Bucovina și Carpații, în general, reprezintă o atracție pentru cunoscătorii de natură și pentru cei care doresc să promoveze o silvicultură close to nature,” a explicat Ion Barbu, doctor în silvicultură.

Pe lângă valoarea ecologică, Tinovul Mare are și un rol terapeutic, nămolul de aici fiind folosit în curele balneare.

Industria lemnului – tradiție și inovație

Bucovina este, în esență, „ținutul pădurilor”, iar industria forestieră este una dintre cele mai dezvoltate ramuri economice locale. În ultimii ani, investițiile și tehnologiile moderne au transformat acest sector într-un exemplu de dezvoltare sustenabilă.

În comuna Coșna, Dorin Văideanu, fondatorul companiei Doralnic, produce case din bușteni de brad, ecologice și prietenoase cu mediul.

„Din momentul precomenzii până la montajul final durează aproximativ 24 de luni. Implementăm un proiect cu fonduri europene, cu utilaje aduse din Germania, pentru a păstra aceeași calitate în execuție”

Tot la Vatra Dornei, compania Dorna Eco House condusă de Vasile Chiruță produce case din lemn cu design sustenabil, folosind linii moderne de producție și proiectare 3D.

„Avem mai multe ateliere în care realizăm nu doar structura caselor, ci și scări, balcoane și alte elemente de finisaj” 

Valorificarea resurselor prin turism și gastronomie

Infotripul a inclus și o oprire la Păstrăvăria „La Poalele Călimanelor”, în satul Gura Haitii. Deschisă în 2015 cu sprijinul fondurilor europene, păstrăvăria combină tehnologia modernă cu resursele naturale pure ale zonei.

„Reproducem păstrăvul în mediu controlat, cu apă curată din pânza freatică. Procesul este atent monitorizat, de la recoltarea icrelor până la creșterea puietului,” a explicat Andrei Lemnaru, fondatorul afacerii.

O lecție de inspirație pentru Republica Moldova

Aceste exemple demonstrează că dezvoltarea economică poate merge mână în mână cu protecția mediului și cu păstrarea identității locale. Bucovina oferă un model concret despre cum resursele naturale pot fi transformate în produse turistice și economice competitive, cu beneficii pentru întreaga comunitate.

„Bucovina este un loc deosebit nu doar prin natura sa, ci și prin oamenii întreprinzători care știu să-și prețuiască resursele și să dezvolte afaceri de succes spre beneficiul tuturor,” subliniază mesajul central al prezentării din cadrul FERM 2025.

Concluzie

Infotripul desfășurat în cadrul FERM 2025 a oferit participanților nu doar o incursiune în peisajele spectaculoase ale Bazinului Dornelor, ci și o lecție practică despre cum poate fi valorificat inteligent potențialul unei regiuni. Vizitele la Tinovul Mare din Poiana Stampei, la companiile locale specializate în construcții sustenabile din lemn și la păstrăvăria de la poalele Călimanilor au evidențiat o strategie comună: integrarea patrimoniului natural cu inițiativa antreprenorială și tehnologia modernă.

Acest model de dezvoltare se bazează pe protejarea resurselor naturale și transformarea lor în atracții turistice durabile, inovarea în industrii tradiționale, precum prelucrarea lemnului, prin tehnologii moderne și design sustenabil, crearea de experiențe turistice autentice care valorifică specificul local și implică direct comunitatea, precum și accesarea fondurilor europene pentru modernizare și extindere.

Bazinul Dornelor demonstrează că turismul și economia locală se pot dezvolta în echilibru cu mediul, generând beneficii pe termen lung pentru locuitori și oferind vizitatorilor experiențe memorabile. Pentru Republica Moldova, aceste exemple reprezintă un set valoros de bune practici, aplicabile în dezvoltarea propriilor destinații turistice și în creșterea competitivității regionale.