Mitrofan LUPȘAN, președintele FMR Bistrița-Năsăud, la FERM 2025: „Nu poate exista un sat bogat fără gospodării bogate”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Economia Montană – Dezvoltare Durabilă și Valorizarea Resurselor Locale
Speaker:
Mitrofan Lupșan – președintele FMR Bistrița-Năsăud
Tema intervenției:
„Modele comunitare de agricultură și cooperare între județele montane”
La ediția din acest an a Forumul Economic Regional Moldova (FERM), Mitrofan Lupșan – președintele FMR Bistrița-Năsăud și membru fondator al unei cooperative agricole din Sângeorz-Băi – a adus în atenția participanților atât problemele majore cu care se confruntă zona montană din România, cât și un model concret de dezvoltare comunitară bazat pe bio-economie circulară și asociere.
Strategia de dezvoltare a zonei montane – blocată la Minister
În debutul discursului, Lupșan a amintit că a participat la elaborarea Strategiei de dezvoltare a zonei montane, document finalizat și prezentat la Bistrița încă de acum un an și jumătate. Cu toate acestea, strategia nu a fost adoptată, ceea ce pune în pericol accesarea fondurilor europene în perioada următoare.
„Cred că ar trebui, prin Forumul Montan, să mergem la Ministerul Mediului și să vedem de ce s-a împotmolit. Mai sunt câteva zile până la începerea negocierilor, iar noi nu avem, la această dată, strategia pentru a autoriza fonduri europene”
Degradarea continuă a zonei montane
Liderul FMR Bistrița-Năsăud a descris un tablou îngrijorător al situației socio-economice și de mediu din zona montană românească, aflată într-un proces de degradare încă din anii ’70, accelerat de migrația populației către orașe sau în afara țării.
Migrația, fie temporară, fie definitivă, este adânc înrădăcinată în istoria comunităților montane de păstori și le diferențiază profund de populația agricolă din zonele de șes. Costurile ridicate de producție și lipsa competitivității pe piața convențională fac necesară găsirea unor soluții adaptate specificului local.
Produsele agroalimentare montane – resursă strategică
În viziunea lui Lupșan, relansarea dezvoltării montane trebuie să se sprijine pe valorificarea resurselor naturale și a patrimoniului cultural, asociate activităților tradiționale.
„Produsele agroalimentare montane au un potențial uriaș și pot constitui una din șansele reale de dezvoltare. Prosperitatea gospodăriei țărănești determină prosperitatea satului. Nu poate exista un sat bogat fără gospodării bogate”
Modelul Cooperativei Agricole din Sângeorz-Băi
Președintele FMR Bistrița-Năsăud a prezentat exemplul Cooperativei Agricole din Sângeorz-Băi, care reunește peste 400 de membri. Aceasta prelucrează laptele colectat de la gospodăriile montane, asigurând un preț corect – între 2,50 și 2,75 lei pe litru, în funcție de calitate – stimulând astfel producătorii.
Cooperativa produce și comercializează o gamă diversă de produse atestate montane și tradiționale: telemea de Sângeorz-Băi, caș maturat „grăniceresc”, cașcaval montan, brânză frământată, smântână, unt și brânză de vaci. Distribuția se face prin contracte cu magazine locale și lanțuri de retail, precum și prin vânzări online către orașe mari.
Provocări și necesitatea sprijinului guvernamental
Lupșan a atras atenția asupra nevoii de a crește capacitatea de stocare și procesare a produselor agroalimentare montane și a propus măsuri concrete de sprijin:
-
scutirea de impozit pe profit pentru angajatori și angajați din acest sector;
-
finanțare integrală pentru investițiile în unități de stocare și procesare;
-
subvenționarea sau eliminarea costurilor ridicate ale analizelor impuse de ANSVSA pentru produsele montane și tradiționale.
El a subliniat și importanța lanțurilor scurte de aprovizionare, care aduc multiple avantaje: creșterea încrederii consumatorilor, control asupra prețurilor, reducerea costurilor de distribuție și garantarea calității produselor.
De la agricultură monofuncțională la agricultură multifuncțională
Un punct central al prezentării a fost apelul la transformarea fermelor și gospodăriilor montane din structuri axate exclusiv pe producția de materii prime, în structuri multifuncționale care să integreze activități agricole și non-agricole: cultivarea de arbuști fructiferi și plante medicinale, meșteșuguri, agroturism și programe educaționale.
„Agricultura multifuncțională este cheia unei strategii de succes pentru agricultorii montani. În Uniunea Europeană, 30-40% dintre gospodăriile agricole au surse multiple de venituri. Aceasta este baza unei comunități rurale durabile”
Concluzie
Mitrofan Lupșan a încheiat intervenția de la FERM 2025 cu un apel ferm la unitate, cooperare și viziune pe termen lung pentru zonele montane ale României. În opinia sa, viitorul acestora nu poate fi construit decât prin gospodării puternice, asociate în cooperative eficiente, capabile să transforme resursele locale în produse cu valoare adăugată, competitive pe piața internă și externă.
El a subliniat că pentru a atinge acest obiectiv este nevoie de o combinație între inițiativa locală și sprijinul ferm al autorităților, de la politici fiscale favorabile și finanțare integrală pentru investiții, până la simplificarea și subvenționarea analizelor de laborator pentru produsele montane.
Lupșan a reamintit că zonele montane dispun de un patrimoniu natural, gastronomic și cultural deosebit, dar acesta trebuie valorificat inteligent, printr-o agricultură multifuncțională care să îmbine producția cu meșteșugurile, agroturismul și activitățile educaționale.
