Simona DROB (Direcția Județeană pentru Cultură Bacău), la FERM 2025: „Dacă Ministerul Culturii rămâne la 0,07% din PIB, patrimoniul nostru riscă să rămână doar pe hârtie”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială

Speaker:

Simona Drob – director executiv ”Direcția Județeană pentru Cultură Bacău”

Tema intervenției:

„Reglementare și viziune – protejarea patrimoniului în logica dezvoltării regionale durabile”

Prezentă la Forumul Economic Regional Moldova 2025 (9–13 iulie, Vatra Dornei), Simona Drob, director executiv al Direcției Județene pentru Cultură Bacău, a adus în atenția publicului o temă sensibilă, dar esențială: finanțarea insuficientă a culturii și importanța valorificării patrimoniului local prin rute culturale.

Intervenția sa a avut loc în cadrul Panelului 10 – Cultură și Identitate Regională, un spațiu de dezbatere în care au fost puse pe masă soluții pentru consolidarea identității culturale și pentru integrarea acesteia în strategii de dezvoltare regională.

Critica subfinanțării culturii

Simona Drob și-a început discursul printr-o observație tranșantă.

„Anul trecut, Ministerul Culturii a avut alocat 1,4% din PIB, pentru anul acesta a fost alocat 0,07%. Aici stăm cu viziunea, aici stăm cu strategia Ministerului Culturii pentru dezvoltarea culturii și păstrarea monumentelor istorice”

Această comparație dură a subliniat nu doar discrepanța uriașă de resurse, ci și riscul ca proiectele culturale, de restaurare și punere în valoare a monumentelor, să rămână blocate sau limitate la inițiative punctuale, fără un sprijin sistemic.

Propunerea unor rute culturale în județul Bacău

Dincolo de critică, intervenția Simonei Drob a venit cu o propunere concretă: crearea și promovarea unor rute culturale în județul Bacău, menite să aducă împreună patrimoniul istoric, turismul și dezvoltarea economică locală.

Ea a prezentat trei direcții majore:

• Ruta bisericilor de lemn din județul Bacău – lăcașuri de cult unice prin frumusețea lor, precum cele din Orbeni, Curița, Dărmănești, Târgovna, Scorțeni, Mărgineni, Buhuși, Odobești, Tămienești sau Pogleț. „Sunt biserici foarte frumoase, din lemn, atât la exterior cât și la interior”, a subliniat aceasta.

• Ruta mănăstirilor – ansambluri religioase care păstrează istoria locului, printre care se numără Mănăstirea Rechitoasa (restaurată integral cu fonduri europene), Bogdana sau fostul ansamblu monastic de la Cași.

• Ruta palatelor, castelelor și conacelor – obiective precum Conacul Brăiescu din Măgura, Conacul Buzdugan de la Gheorghe Doja (restaurat și transformat în pensiune), conacele de la Sascut, Căiuți sau Neboiești, palatele de la Dofteana și Comănești, castelul de la Dărmănești sau ansamblul de la Țețcani.

Aceste trasee, dacă ar fi puse în valoare, ar putea transforma județul Bacău într-o destinație de referință pentru turismul cultural.

Potențial economic nevalorificat

Din perspectiva Forumului, care a avut ca obiectiv principal identificarea de resurse și direcții de dezvoltare regională, intervenția Simonei Drob a arătat că patrimoniul cultural poate deveni și un motor economic, nu doar o valoare simbolică. Exemplele de conace restaurate și transformate în pensiuni arată clar că investițiile în patrimoniu pot genera beneficii directe pentru comunitate.

Totuși, lipsa unei finanțări adecvate și a unei strategii coerente riscă să limiteze aceste inițiative.

„Urmează să fie, poate, în secolul următor, să se practice, dacă Ministerul Culturii are în continuare 0,07% din PIB”, a concluzionat cu ironie amară Simona Drob.

Concluzie

Intervenția Simonei Drob la FERM 2025 a fost un apel la responsabilitate și viziune. Cultura și patrimoniul nu pot fi privite ca simple ornamente ale dezvoltării regionale, ci ca resurse strategice, care, valorificate inteligent, pot aduce identitate, turism, investiții și coeziune socială.

Experiența altor regiuni arată că investițiile în patrimoniu atrag turiști, creează locuri de muncă și pot revitaliza comunități întregi. În acest sens, rutele culturale propuse pentru județul Bacău ar putea deveni exemple de bună practică, dacă ar fi integrate într-o strategie națională și susținute financiar de autorități.

Astfel, mesajul transmis de Simona Drob este clar: fără o finanțare adecvată, patrimoniul riscă să se degradeze și să rămână doar în fotografii sau în arhive, în timp ce cu viziune și resurse, el poate deveni un vector puternic de dezvoltare durabilă. Forumul de la Vatra Dornei a demonstrat încă o dată că dialogul dintre administrație, mediul de afaceri și societatea civilă este esențial pentru a transforma aceste idei în realitate.