Ion ȘTEFANOVICI, Președinte CAPDR: „Suceava nu își permite un conflict între instituții. Proiectele regiunii trebuie să meargă mai departe”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
Regiunea Moldova și responsabilitatea funcțiilor publice în gestionarea marilor proiecte
Regiunea Moldova este una dintre cele mai importante regiuni ale României, cu proiecte majore în desfășurare și cu o responsabilitate publică pe măsură pentru cei cu funcții de răspundere.
În ultimii ani, această responsabilitate a căpătat o dimensiune și mai mare, pe fondul intensificării cooperării economice, instituționale și culturale dintre Regiunea Moldova din România, Republica Moldova și regiunile din Ucraina. Dinamica acestor relații, proiectele comune aflate în dezvoltare și perspectivele de cooperare regională implică un nivel ridicat de responsabilitate din partea instituțiilor publice și a liderilor locali.
Conflictele nu sunt niciodată plăcute. Ele apar uneori în viața publică, însă convingerea mea este că atunci când apar trebuie clarificate și rezolvate rapid. În caz contrar, ele consumă energie, creează incertitudine și încetinesc proiectele de care comunitățile au nevoie.
Din poziția pe care o am în cadrul organizațiilor regionale, privesc lucrurile dintr-o perspectivă mai largă: dezvoltarea Moldovei, consolidarea cooperării între instituții și construirea unor proiecte care să aducă beneficii reale oamenilor.
Dezvoltarea Regiunii Moldova depinde de cooperarea dintre instituțiile publice
Regiunea Moldova are nevoie de colaborare, de stabilitate și de capacitatea de a merge mai departe cu proiectele majore – de la infrastructură și investiții până la dezvoltare economică, turism și cooperare regională.
Din acest motiv, cred că energia noastră trebuie orientată spre ceea ce unește și construiește. Regiunea este suficient de mare, iar provocările sunt suficient de serioase pentru a cere tuturor responsabilitate și spirit de cooperare.
Conflictul instituțional dintre Consiliul Județean Suceava și Primăria municipiului Suceava
În acest context mai larg, în județul Suceava se conturează în ultimele zile un conflict mocnit, cu accente semi‑instituționale, între Consiliul Județean Suceava și Primăria municipiului Suceava, pe un fond politic vizibil tensionat.
Situația s-a amplificat în spațiul public după decizia conducerii organizației județene a PSD de a-l suspenda pentru șase luni pe primarul municipiului Suceava, Vasile Rîmbu, o sancțiune anunțată de președintele PSD Suceava și președintele Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan.
Astfel de situații nu sunt neobișnuite în viața publică. Ele apar adesea în perioade în care echilibrele politice se reașază, iar instituțiile își caută noi formule de colaborare.
Totuși, atunci când aceste tensiuni se manifestă între două instituții majore ale unui județ – Consiliul Județean și administrația municipiului reședință de județ – efectele pot depăși sfera politică și pot influența direct ritmul proiectelor publice, relația cu mediul economic și încrederea comunităților locale.
Demolarea terasei Taco Loco și amplificarea tensiunilor din spațiul public sucevean
Un episod recent care a contribuit la amplificarea acestei stări de tensiune este demolarea terasei restaurantului Taco Loco din parcul central al municipiului Suceava, în contextul în care unul dintre acționarii societății, Lorand Lajos Ercse, este o figură cunoscută în politica județeană și ocupă funcția de secretar executiv al PSD Suceava.
Consiliul Județean Suceava și rolul său în proiectele de dezvoltare ale județului
În același timp, trebuie spus că Consiliul Județean Suceava, sub conducerea președintelui Gheorghe Șoldan, este implicat în proiecte serioase de dezvoltare și reprezintă o instituție cu care mediul regional poate construi parteneriate și inițiative concrete pentru județ și pentru întreaga regiune.
Administrația municipiului Suceava și așteptările comunității
Din păcate, nu același lucru se poate spune și despre modul în care administrația municipiului Suceava s-a evidențiat în spațiul public de la preluarea mandatului actualului primar, unde atenția a fost orientată mai ales spre acțiuni de imagine și campanii de promovare urbană, în timp ce comunitatea așteaptă în primul rând proiecte solide și direcții clare de dezvoltare.
Proiectele majore ale regiunii nu pot fi blocate de conflicte instituționale
Dincolo de interpretările politice care pot apărea într-un astfel de context, rămâne însă o realitate simplă: proiectele majore ale unui județ nu pot fi construite în logica competiției între instituții, ci în logica cooperării dintre ele.
Regiunea Moldova are nevoie de instituții care colaborează, de administrații care înțeleg dimensiunea responsabilității pe care o au și de lideri capabili să privească dincolo de conflictele de moment.
Provocările pe care le avem în față – dezvoltarea economică, investițiile, infrastructura și consolidarea comunităților locale – sunt prea importante pentru a fi încetinite de tensiuni instituționale prelungite.
De aceea, cred că spiritul de dialog, responsabilitatea și capacitatea de a construi împreună trebuie să rămână reperele care ghidează viața publică în regiunea noastră.
Moldova are nevoie de stabilitate, de cooperare și de energie pusă în proiecte care unesc și construiesc viitorul.
