Ieri, 14 noiembrie 2025, a fost inaugurată cu Ruta Gastronomică Transfrontalieră România – R. Moldova, un proiect amplu dedicat promovării patrimoniului culinar comun și dezvoltării turismului gastronomic în regiune.

Evenimentul, organizat la Hills & Valley, la doar 30 de minute de Chișinău, în localitatea de origine a poetului Alexandru Donici, a reunit antreprenori, ghizi, reprezentanți ai pensiunilor, autorități și jurnaliști, ilustrând interesul crescut pentru valorificarea tradițiilor locale.

Noua rută propune turiștilor un itinerar generos, întins pe 1506 kilometri, ce traversează 17 raioane și reunește 25 de obiective gastronomice, toate conectate direct cu traseul omolog din Regiunea Nord-Est a României.

Bucate străvechi și diversitate culturală – o prezentare vie a patrimoniului culinar

La standurile din nordul țării, deserturile tradiționale au fost în centrul atenției. În fața vizitatorilor, antreprenorul Nadejda Caraulan a prezentat câteva dintre rețetele locale definitorii, explicând că „la noi, prăjiturile acestea se numesc țigarete; în alte regiuni li se spune băiței. Avem și alivancă, limba soacrei și turtele cu mac”. Declarația sa a evidențiat diversitatea culinară din interiorul aceluiași spațiu cultural.

Pensiunile din Orhei au adus, la rândul lor, feluri de mâncare ce definesc gastronomia tradițională. Reprezentanții au subliniat mândria de a prezenta aceste rețete turiștilor, iar Ana Șaramet a remarcat că „bucatele tradiționale fac parte din tot ceea ce ține de Moldova noastră frumoasă, iar onoarea de a le prezenta turiștilor este una reală”.

Diversitatea etnică a Moldovei s-a văzut și în standurile aduse din raionul Cantemir, unde localnicele au expus condimente realizate după metode tradiționale. Irina Bișîr a descris procesul ca pe un ritual: „toate aceste ierburi le usuc pe timp de vară, le macin, le strecor prin sită și obținem condimentele pe care le amestecăm apoi.” O practică veche, păstrată cu grijă, ce devine tot mai atractivă pentru vizitatori.

Ruta include și vinării, unul dintre punctele forte ale turismului moldovenesc. Potrivit ghidului David Covali, interesul este dominat de vizitatori din afara țării: „Turiștii străini vin practic cel mai des la noi… Foarte mulți vin din Germania, Cehia, Polonia și sunt foarte mulțumiți. Mai ales atunci când pentru prima dată gustă vinurile noastre.”

Conexiunea cu România – o colaborare consolidată prin patrimoniu comun

Ruta gastronomică din Republica Moldova este parte integrantă a unei inițiative mai ample, realizate împreună cu Regiunea Nord-Est a României. În zona românească, traseul se extinde pe aproximativ 900 de kilometri și cuprinde peste 30 de obiective din județele Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Bacău și Vaslui.

Directorul ADR Nord-Est România, Roxana Șlemco, a explicat cum s-a construit această legătură transfrontalieră:

„Pas cu pas am creat o rețea care, la nivelul regiunii nord-est a României, cuprinde aproximativ 900 de kilometri. Sunt peste 30 de obiective în acest traseu, un itinerar pe care turistul îl poate parcurge după preferințe, de la Botoșani până în Vaslui și invers.”

Pe partea moldovenească, criteriile de selecție au vizat autenticitatea preparatelor și reprezentativitatea regională. Ana Șandra, director interimar al Oficiului Național al Turismului, a subliniat diversitatea celor incluși:

„Ne-am străduit să diversificăm destinațiile. Sunt incluse pensiuni, vinării atât mari, cunoscute, cât și mai puțin cunoscute, care prezintă tradiții culinare specifice zonei.”

Structura regională a rutei a fost detaliată de Valentin Ceban, șef de secție în cadrul instituției:

„Avem zece reprezentanți din regiunea Centru, opt din regiunea Nord și șapte din regiunea Sud. Ei au fost selectați în baza unicității bucatelor tradiționale și ținând cont de diversitatea etniilor noastre – bulgari, găgăuzi, kârgâzi.”

Un proiect strategic pentru promovarea identității culturale comune

Andrei Chistol, secretar de stat în Ministerul Culturii din Republica Moldova, a pus accentul pe valoarea colaborării transfrontaliere și pe importanța patrimoniului gastronomic în definirea identității regionale.

El a evidențiat că „Ruta din Republica Moldova însumează 1506 km și cuprinde 25 de obiective din 17 raioane – pensiuni, restaurante tradiționale, vinării, complexe turistice, muzee unice, o mănăstire certificată ecologic, o păstrăvărie și centre de experiențe care păstrează vie tradiția gastronomică transmisă din generație în generație.”

Diversitatea acestui traseu, afirmă oficialul, arată „cât de bogat și viu este patrimoniul Moldovei”.

Tot el a subliniat caracterul integrat al proiectului:

„Toate acestea se conectează cu traseul omolog din România, formând împreună o rută transfrontalieră de 2 476 km și 55 de obiective – un adevărat tur al gusturilor, tradițiilor și ospitalității româno-moldovenești.”

Participarea numeroșilor profesioniști din sectorul turismului, autorități locale, ghizi și reprezentanți ai mass-mediei a confirmat interesul ridicat pentru această inițiativă, iar Chistol a remarcat că „dialogul, colaborarea și viziunea comună sunt cele care transformă astfel de proiecte în povești de succes.”

În încheiere, el a definit ruta ca „o invitație la descoperire, la conexiune și la celebrarea identității noastre culturale”, exprimându-și încrederea că proiectul va impulsiona turismul gastronomic și sectorul privat, oferind vizibilitate patrimoniului comun pe plan internațional.

Concluzie

Ruta Gastronomică Transfrontalieră România–Republica Moldova devine, prin amploarea sa și prin autenticitatea experiențelor integrate, unul dintre cele mai importante proiecte culturale și turistice ale regiunii. Este un traseu construit pe tradiții, diversitate și colaborare, menit să apropie cele două țări prin ceea ce au mai valoros: gusturile, obiceiurile și ospitalitatea lor.