Sebastian Metz, AHK Romania: “Aderarea la spațiul Schengen va oferi noi impulsuri pozitive comerțului bilateral”

Interviu realizat în cadrul ediției de toamnă a Revistei “Moldova Invest” editată de News Moldova

Domnule Sebastian METZ, în calitatea dumneavoastră de Manager General al Camerei de Comerț și Industrie Româno – Germană, cum ați caracteriza natura relațiilor comerciale existente între România și Germania la nivelul anului 2022?

Din 2006 Germania este cel mai important partener comercial al României. Volumul schimburilor comerciale dintre Germania și România își menține tendința ascendentă și în prima jumătate a anului 2022, însumând 18,4 mld. EUR. Creșterea este de 12,3% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut (primele 6 luni 2021: 16,4 md. EUR), potrivit datelor Institutului federal de statistică, Destatis.

Astfel, exporturile către România s-au ridicat la 9,8 mld. EUR, ceea ce înseamnă o creștere de 8,8% față de perioada similară din 2021, în vreme ce importurile Germaniei din România au însumat 8,6 mld. EUR, în creștere cu 16,6% față de primele șase luni ale anului trecut. Aceste rezultate plasează România pe locul 19 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei privind exporturile și pe locul 21 privind importurile.

România s-a transformat dintr-un simplu amplasament investițional de producție într-o locație pentru inovare. Astfel și valoarea adăugată a companiilor germane din România a crescut semnificativ. Acest lucru reiese clar și din dezvoltarea structurii comerțului.

În timp ce îmbrăcămintea și textilele încă mai jucau un rol important în exporturile României către Germania în 2007, această grupă de produse devine din ce în ce mai puțin importantă începând cu 2017, în schimb sunt exportate mai multe bunuri din grupele de produse optică și tehnologie medicală.

Dar acest lucru se poate vedea cel mai clar atunci când ne uităm la structura companiilor germane și la activitățile lor comerciale. Din ce în ce mai multe companii germane înființează centre de cercetare-dezvoltare în România, mute din ele în colaborare cu universități.

 

Ce perspective privind evoluția colaborării economice previzionați pentru anul 2023?

Relațiile economice româno-germane se dezvoltă foarte bine, mai ales având în vedere actualul context internațional dificil. Asistăm la un interes substanțial al firmelor germane de a deschide afaceri în România, respectiv de a a-și extinde aici activitățile, ceea ce pune bazele unei și mai bune dezvoltări a comerțului bilateral. Dacă se menține această dinamică, valoarea schimburilor comerciale bilaterale se vor apropia în 2023 de 40 mld. EUR.

Pe fondul situației geopolitice și al evoluțiilor actuale în ce privește afacerile durabile, care pun accent pe protecția mediului, protecția climatică și securitatea energetică, apar noi perspective și în ce privește relațiile economice. Acestor domenii dorim să le acordăm și noi o atenție mai mare, mai ales în anul aniversar AHK Romania, dedicat sustenabilității.

În afară de asta, România se transformă din ce în ce mai mult într-o locație IT și de inovare în Europa, ceea ce va duce la o creștere nu numai a schimburilor de mărfuri, ci și la o creștere în importanță a sectorului serviciilor.

Și nu cele din urmă, aderarea la spațiul Schengen va avea și alte efecte pe lângă obiectivele politice importante și va oferi noi impulsuri pozitive comerțului bilateral. Comunitatea noastră subliniază necesitatea aderării la spațiul Schengen și susține acest demers.

 

În ce măsură influențează războiul de la granița României relația bilaterală dintre țările noastre?

Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei influențează semnificativ economia europeană. Acest război care se desfășoară la granițele României și care a urmat după criza de Coronavirus a schimbat desigur mediul economic și politic pe întregul continent. Prețurile ridicate ale energiei, inflația, blocajele din lanțul de aprovizionare ne pun în fața unei noi realități. Rentabilitatea și structura costurilor industriilor energointensive din Europa Centrală și de Vest, dar și din România, s-au schimbat.

Companiile încep să ia în considerare mutarea investițiilor în locații în care energia este disponibilă și mai ieftină și în același timp există stabilitate politică, forță de muncă bine pregătită și o infrastructură bună, dar și energie verde. Pe fondul modificării parametrilor economiei globale, relocalizarea producției cunoaște o nouă dinamică. Din cauza schimbărilor globale, de exemplu, în lanțurile de aprovizionare, a problemelor energetice sau a crizei din Ucraina, România este din ce în ce mai mult în centrul atenției. Rămâne însă de văzut dacă România își va putea folosi cu adevărat avantajul pe care îl are în ceea ce privește securitatea energetică datorită dependenței sale reduse de furnizorii străini.

 

Ce oportunități investiționale ați identificat la nivelul Camerei pentru zona de Nord Est a României?

Companiile germane sunt prezente în toate regiunile, cu precădere în centrul și vestul țării. Dar nici zona de nord-est nu a fost ocolită, mai ales în județele Iași, Bacău și Suceava prezența companiilor germane se face simțită, iar AHK România, în calitate de reprezentanță oficială a economiei germane în România, face permanent eforturi de a atrage noi investiții germane și a dezvolta relațiile comerciale bilaterale.

De asemenea colaborăm cu instituții și organizații din zonă, pe care le-am implicat în proiectele AHK. Astfel, la cel mai mare târg european de investiții imobiliare, Expo Real München, de ex., am avut alături de noi în standul României orașul Iași și Parcul industrial și tehnologic Siret. Avem de asemenea o colaborare strânsă cu orașul Siret și desigur suntem în continuare deschiși la alte proiecte comune care să ducă la dezvoltarea de nord-est a țării.

Salutăm, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește extinderea infrastructurii de transport. Proiectele de infrastructură, mai ales cele privind infrastructură rutieră și feroviară, trebuie accelerate și finalizate pentru ca regiunea Moldovei să fie mai ușor și rapid accesibilă.