Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus (ITI) – Botoșani, Iași, Suceava

Ați avut inițiativa de a înființa Asociația de Dezvoltare Investiții Teritoriale Integrate Țara de Sus, din care urmau să facă parte toate localitățile județului Botoșani, dar și localitățile din Iași și Suceava care se învecinează cu Botoșani. Care este stadiul actual al acestui demers?

Lucian TRUFIN, senator PSD de Botoșani: Inițiativa pe care am avut-o în anul 2018 a prins repede contur. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus (ITI) a fost înființată în 2019, când 12 unități administrativ-teritoriale din județele Suceava, Botoșani și Iași s-au raliat în cursa spre atragerea fondurilor europene în mod direct de microregiune, sub coordonarea președintelui Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, pe care au ales-o în mod de­mocratic membrii fondatori.

Doi ani mai târziu, componența numără 125 de administrații publice locale, dintre care 77 din Botoșani, care au aderat prin Hotărâre de Consiliu Local și au fost incluse în Actul Constitutiv și Statutul Asociației. Având un teritoriu compact din punct de vedere geografic și întrunind valori apropiate ale indicatorilor sociali, economici și demografici, ne-am aliniat cerințelor Regulamentului European cu privire la acest mecanism distinct de finanțare.

Un mare eșec al Planului Național de Redresare și Reziliență elaborat de România a fost reprezentat de refuzul Comisiei Europene de a accepta sumele de bani solicitate de România pentru refacerea sistemului de irigații. Ce soluții alternative rămân României pentru a-și reface sistemul de irigații din fondurile cadrului bugetar multianual 2021-2027?

Conform programului de guvernare, Planul Național Strategic 2023—2027 al României prevede o alocare de 15,636 miliarde de lei pen­tru proiecte de susținere a agriculturii. Avem două capitole care țintesc sectorul irigațiilor. Mai întâi, vorbim despre reducerea efectelor negative.

ale schimbărilor climatice, stimularea producți­ei agricole, reabilitarea și extinderea sistemului de irigații și finalizarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România (PNI).

Un alt obiectiv este asigurarea transportului gratuit al apei până în stațiile de punere sub presiune preluate de către organizațiile de îmbu­nătățiri funciare și/sau la echipamentele de uda­re mobile/motopompe.

Se adaugă finalizarea obiectivelor de investiții aflate în diferite stadii de execuție și proiectare, finanțarea studiilor de fezabilitate și studiilor de impact pentru realiza­rea de noi amenajări de irigații, măsuri destina­te achiziționării de echipamente de irigații. De asemenea, în capitolul distinct privind creșterea competitivității în sectorul agricol, sunt prevă­zute achiziții simple de utilaje agricole și irigații la nivelul fermei.

În 2018, PSD a reușit să adopte legea prin care 51% din produsele din marile lanțuri de magazine să fie românești. PSD a ajuns la guvernare și, în virtutea protocolului alianței PSD – PNL, ar putea în curând să nominalizeze viitorul premier.  Cum vor fi continuate eforturile în direcția sprijinirii producătorilor români?

Inițiativa legislativă legată de mult așteptata Lege 321/2009, menită să ofere o gură de oxigen pro­ducătorilor români în relația cu marii retaileri, a fost stopată din fașă, ca să spun așa, sub amenin­țarea de punere a României sub proce­dură de infrigement de către Comisia Europeană. Cauza este reprezentată de suspiciunile de destabilizare a pieței comerciale cu produse agroalimentare, care ar încălca dreptul european la libe­ra circulație a mărfurilor.

Din păcate, cei care au reclamat legea către Comisia Europeană, în speță marii retaileri, sau mai bine spus AMRCR, au interese proprii și nu țin cont de faptul că reglementarea viza doar expunerea la raft, unde ar trebuie să aibă loc și roadele muncii românilor, nu interzi­cerea expunerii sau vânzării altor produse.

Această lege impune în primul rând respect față de producătorul și procesatorul român în rela­ția cu marile lanțuri de supermarketuri. Apoi marii jucători din piața de retail cu produse agroalimentare nu mai pot impune unilateral condiții comerciale, repre­zentate prin rabaturi, risturne, remize și o multitudine de taxe comerciale. Iar dacă totuși o vor face, atunci supermarketurile vor plăti cu vârf și înde­sat, în anumite cazuri amenda putând ajunge și la 1% din cifra de afaceri.

Pot afirma că această lege va salva agricultura și industria alimentară românească, prin echilibrarea raportului de negociere între actorii de pe piața produselor agroalimentare, având ca rezultat final prezența într-un număr mult mai mare, dar și la un preț corect, a produselor agroalimentare românești și protejarea cumpărătorului român în fața abuzurilor financiare pe care marii retaileri le-au practicat.

Susținerea investițiilor în colectarea, depozitarea, stocarea, procesa­rea și comercializarea produselor agroalimentare;

Îmbunătățirea mecanismelor de aplicare a certificatelor de depozit și asigurarea consumului intern de produse agroalimentare și prin majo­rarea nivelului rezervei de stat;

Reorganizarea, operaționalizarea și asigurarea funcționalității Casei Române de Comerț Agroalimentar – UNIREA;

Referitor la depozitele de cereale și fructe existente în județul Botoșani, menționez că spațiile nu sunt suficiente pentru cantitatea de materie primă agricolă produsă, astfel că o parte din profitul obținut prin valo­rificarea producției se regăsește în conturile unor intermediari și nu în cele ale fermierilor

Două mari probleme ale agriculturii românești au fost acelea că tehnologizarea și resursa umană calificată mediu și înalt au fost tratate marginal. Cum apreciați extinderea învățământului profesional în regim dual cu profil agricol, veterinar și agro-tehnic?

Afirmația este corectă și țin să o întăresc prin faptul că eu însumi am identificat această problemă a sistemului educațional de pe vremea când eram primar și am întreprins o serie de acțiuni pentru a schimba aceas­tă situație. În primul rând, amintesc de înființarea Școlii Profesionale „Gheorghe Burac”, în 2016, unitate de învățământ cu profil de meca­nizatori agricoli, de altfel ultima școală profesională înființată în județul Botoșani. La stabilirea specializării am ținut cont de specificul județului nostru și de lipsa profesioniștilor în domeniul agricol.

Am transformat acest mare minus într-o oportunitate, atât pentru absolvenții acestei școli, care își pot găsi un loc bine plătit în țară, dar și pentru agricul­tura autohtonă, care intră pe mâinile unor oameni pregătiți în dome­niu și instruiți cu tehnică de ultimă generație.

Tot în această direcție se poate în­scrie și o Hotărâre de Guvern din anul 2019, aprobată de executivul PSD de atunci, prin care au fost alo­cate sume de bani pentru susținerea liceelor agricole.

Liceul Tehnologic „Petru Rareș” din Botoșani, Liceul „Demostene Botez” din Trușești și Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” din Șendriceni s-au numă­rat printre cele 58 de licee din țară preluate de Ministerul Agriculturii, beneficiind de fonduri pentru îm­bunătățirea actului educativ și do­tare tehnologică. Un alt aspect ar fi și modificarea legii educației, care încurajează și școlile ce funcționează în sistem dual.

Sistemul de învățământ trebuie să țină pasul cu cerințele din piața muncii, iar PSD a înțeles impor­tanța acestei corelări și a inclus în programul de guvernare un capitol dedicat „Susținerii învățământu­lui agricol”.

În plus, Programul Național „România Educată”, componentă a PNRR, prevede configurarea condițiilor necesare pen­tru atragerea unui număr cât mai mare de elevi către învățământul li­ceal agricol și eficientizarea actului educațional în sensul performanței. Strategia guvernării include investiții în infrastructura liceelor agricole, cooperare între instituțiile de învățământ cu profil agricol și agenții eco­nomici din domeniile aferente, precum și realizarea de ferme model.