Președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), Ion Ștefanovici, a fost invitat la emisiunea „Realitatea Românească” de la Vocea Basarabiei, unde a prezentat în detaliu viziunea sa asupra dezvoltării regionale și proiectele de cooperare dintre România și Republica Moldova.

Tema centrală a discuției a fost parteneriatul dintre CAPDR și Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Chișinău, o inițiativă prin care se urmărește consolidarea relațiilor bilaterale și crearea de noi oportunități pentru modernizarea infrastructurii, atragerea de investiții și stimularea colaborării economice și culturale.

---

„Nu există frontieră între noi”

Încă de la începutul intervenției, Ion Ștefanovici a subliniat că privește colaborarea nu ca pe o simplă cooperare transfrontalieră, ci ca pe o „cooperare regională extinsă”, bazată pe unitatea istorică și culturală dintre cele două maluri ale Prutului.

„Eu nu consider că între noi, între moldoveni, între români și Republica Moldova există de fapt o graniță. Eu nici nu o simt ca atare”, a spus președintele CAPDR, subliniind că miza reală este dezvoltarea integrată a întregii regiuni a Moldovei.

CAPDR și ADR Chișinău – un parteneriat pentru viitor

Proiectul CAPDR – ADR Chișinău are ca obiectiv întărirea capacității administrative și sprijinirea instituțiilor din Republica Moldova în procesul de accesare și implementare a fondurilor europene. Finanțat prin Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră de la Iași, proiectul acoperă întreaga Republica Moldova, oferind expertiză și know-how din partea României.

Ion Ștefanovici a explicat că ADR Chișinău este o structură nouă, creată pentru a răspunde nevoilor de finanțare ale instituțiilor publice și private din capitală și din împrejurimi.

„ADR Chișinău trebuie să ajungă la capacitatea de a crea un plan de acțiune strategic, linii de finanțare distincte, astfel încât primăriile, instituțiile de educație, spitalele sau companiile să poată aplica eficient pe proiecte europene”, a precizat acesta.

Un exemplu concret dat de Președintele CAPDR este cel al eficienței energetice, domeniu în care clădirile mari, de tip sovietic, pot beneficia de investiții consistente prin fonduri europene.

„Nivelul de absorbție vrem să fie tot mai mare și mai mare. Și nu e vorba numai despre administrație publică, ci și despre comunitatea de afaceri, spitale, universități, start-up-uri sau companii care au nevoie de tehnologii moderne.”

Transfer de expertiză și platformă digitală pentru proiecte

Un element-cheie al proiectului este transferul de expertiză dinspre România spre Republica Moldova.

„Cel mai mare input al proiectului sunt relațiile umane, matching-ul, predarea și primirea unor lecții deja verificate, inclusiv a greșelilor. E foarte important să învățăm din experiența altora și, pentru că vorbim aceeași limbă, ne ajutăm între noi mult mai ușor”, a punctat Ștefanovici.

De asemenea, CAPDR dezvoltă o platformă digitală care va permite primarilor și altor actori locali să identifice surse de finanțare, modele de proiecte și consultanți cu experiență. Această platformă vine în completarea activității de „mapare economică”, prin care sunt analizate resursele și potențialul fiecărei localități.

De la infrastructură la turism integrat

Discuția a atins și marile proiecte strategice de infrastructură, precum Autostrada A7, aflată în construcție, și Autostrada A8, care va lega Ungheniul de Târgu Mureș.

„La intersecția dintre A7 și A8, la Cordun, lângă Roman, pregătim proiectul Moldova Hub – un parc logistic menit să deservească atât Moldova românească, cât și Republica Moldova. Este un exemplu clar de gândire strategică comună”, a subliniat Ștefanovici.

Totodată, turismul integrat reprezintă o altă direcție majoră. Programul „Via Moldavia”, care își propune să conecteze zonele montane din Bucovina cu regiunile de pe Nistru și chiar cu litoralul Mării Negre, ilustrează modul în care resursele culturale și naturale pot fi valorificate împreună.

„Visul nostru este să plecăm de la munți, să ajungem la Nistru și să coborâm la Marea Neagră, în programe integrate de turism, din care să câștigăm împreună”, a spus președintele CAPDR.

Lecțiile crizelor și mobilizarea specialiștilor

Referindu-se la reziliența Republicii Moldova în fața crizei energetice și a războiului de la graniță, Ștefanovici a apreciat mobilizarea exemplară a specialiștilor și diplomaților.

„Republica Moldova, nu mai departe de doi ani în urmă, a fost cu spatele la zid. Dar am văzut diplomați și tehnocrați care au făcut din noapte zi, care au circulat în întreaga lume pentru a-și ajuta țara. Ei au reușit. Din păcate, oamenii aceștia nu sunt întotdeauna văzuți și apreciați.”

Concluzie: o integrare pragmatică și fraternă

În viziunea lui Ion Ștefanovici, proiectele comune dintre România și Republica Moldova au depășit etapa dialogului simbolic și a înfrățirilor formale. Ele au intrat într-o fază de cooperare efectivă, cu beneficii concrete pentru comunități, pentru mediul de afaceri și pentru cetățeni.

„Am trecut de la dotări simbolice la fuziunea activităților și a resurselor, astfel încât împreună să putem accesa piețe comune și să tragem beneficii împreună.”

Mesajul central este că dezvoltarea regională nu este doar o chestiune tehnică sau financiară, ci și una de solidaritate și identitate comună.

„Cel mai lung drum de o mie de pași tot cu primul pas începe. Noi am făcut deja acest pas împreună și trebuie să mergem mai departe”, a concluzionat președintele CAPDR.