Excelența Sa Domnul Maciej Lang, Ambasadorul Poloniei: “Regiunea Moldovei are o lungă tradiție de legături cu Polonia”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
Interviu realizat în cadrul ediției de toamnă a Revistei “Moldova Invest” editată de News Moldova
Excelența Voastră, domnule Ambasador Lang, cum ați caracteriza natura relațiilor comerciale existente între România și Polonia la nivelul anului 2022 și ce perspective privind evoluția colaborării economice previzionați pentru anul 2023?
În ciuda consecințelor pandemiei și a urmărilor agresiunii rusești împotriva Ucrainei, cooperarea economică polono-română este pe un trend ascendent. În primele cinci luni ale anului 2022, valoarea schimburilor noastre comerciale a ajuns la 4,44 miliarde de euro și a crescut cu 22% față de aceeași perioadă a anului trecut. Polonia se află pe locul 6 în topul destinatarilor pentru bunurile românești și pe locul 5 în topul furnizorilor de bunuri către România. În iulie 2021, în România funcționau 1.315 companii cu capital polonez, iar în iulie anul acesta, cu peste 100 mai multe – 1.445. Dacă ne uităm la datele citate, putem spune fără ezitare că relațiile economice dintre țările noastre au o bază solidă.
În ce măsură interferează războiul din Ucraina în relația economică bilaterală dintre țările noastre?
Așa cum am spus mai devreme, agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei nu a afectat negativ relațiile economice polono-române. Pe de altă parte, a evidențiat cu siguranță necesitatea unei cooperări mai strânse în regiunea Europei Centrale și de Est, de la proiecte energetice și de transport până la digitalizare și combaterea dezinformării. Războiul din Ucraina a confirmat necesitatea urgentă de extindere a legăturilor de transport pe axa Nord-Sud, care este, fără îndoială, facilitată de cooperarea în formate regionale precum Inițiativa Celor Trei Mări. Sunt foarte încântat că România a fost aleasă ca țară gazdă a Summitului Inițiativei Celor Trei Mări ȋn 2023.
În ediția trecută a Moldova Invest am discutat cu deputatul Ghervazen LONGHER din partea Uniunii Polonezilor din România despre dinamica companiilor cu acționariat polon care își desfășoară activitatea în Regiunea de Nord-Est a României! La nivelul Ambasadei ce oportunități investiționale considerați că există în zona Moldovei pentru firmele polone?
În primul rând, regiunea Moldovei are o lungă tradiție de legături cu Polonia. În regiunea Suceava trăiește o minoritate poloneză istorică, care formează o punte naturală între Polonia și România.
În al doilea rând, proximitatea geografică reprezintă un avantaj major. În situații de criză globală, lanțurile de aprovizionare extinse din punct de vedere geografic se dovedesc dificile de folosit. Pe termen scurt, este posibil să asistăm la o revenire la regionalizarea relațiilor economice, un fenomen opus globalizării fără limite. Se pune din ce în ce mai mult accentul pe securitatea aprovizionării, care constă atât în proximitate, cât și în bune relații politice. În mod paradoxal, pandemia poate consolida și mai mult cooperarea economică polono-română, iar regiunea Moldovei poate fi un beneficiar al acesteia.
Care este nivelul de satisfacție al persoanelor juridice care desfășoară activități economice în Regiunea Moldovei referitor la relația cu autoritățile române?
Cred că cel mai bun indicator al satisfacției firmelor poloneze care operează în România este faptul că primesc invitații de a participa la evenimentele lor mult mai des decât solicitări de intervenție. De exemplu, în septembrie anul trecut, am participat, împreună cu primarul municipiului Iași, Mihai Chirică, la ceremonia de predare a primelor tramvaie produse de compania poloneză PESA.
Cum resimt firmele românești cu capital polon noile condiții economice determinate de scumpiri (energie, materiale de construcții, carburanți) dar și de schimbarea cadrului fiscal din România?
Factori cum ar fi creșterea prețurilor la energie, materiale sau combustibili afectează în mod similar toate firmele, indiferent de țara de origine. Mai întâi efectele pandemiei și acum consecințele agresiunii rusești împotriva Ucrainei au dus la creșterea prețurilor în Europa și nu numai.
Creșterea prețurilor la energie măreşte costurile de producție și de transport și, în cele din urmă, afectează bugetele gospodăriilor. Cu toate acestea, renunțarea la resursele energetice rusești este un pas necesar pe care Europa ar fi trebuit să îl facă deja. Acest lucru va împiedica Rusia să folosească șantajul energetic ca instrument de politică externă și va elibera Europa de amenințarea despre care Polonia a avertizat în mod constant timp de ani de zile.
Cum apreciați utilitatea Atlasului Economic al României, un instrument pregătit de Ministerul român al Economiei, investitorilor străini care vor să dezvolte afaceri în România?
Atlasul economic al României poate fi un instrument foarte util pentru întreprinzătorii polonezi, în special pentru potențialii investitori și pentru entitățile aflate ȋn căutare de parteneri pe piața românească. Pentru companiile poloneze, acest lucru poate fi cu atât mai important cu cât, în ceea ce privește investițiile directe, cooperarea economică dintre Polonia și România este puțin mai slabă decât în cazul comerțului. Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a României (pentru anul 2020), investițiile companiilor poloneze au reprezentat puțin peste 1% din total, ceea ce situează Polonia doar pe locul 17 ȋn topul investitorilor. Comparând aceste cifre cu valorile comerțului cu bunuri, observăm un potențial uriaș, încă neexploatat.
Cum apreciați oportunitatea și utilitatea Strategiei Macroregionale pentru regiunea Carpaților în raport cu dezvoltarea țărilor noastre?
Polonia sprijină fără echivoc crearea unei Strategii pentru Regiunea Carpaților. Carpații sunt al doilea lanț muntos ca mărime din Europa. Este o zonă bogată din punct de vedere cultural și diversă din punct de vedere social, cu un patrimoniu unic și cu cele mai importante resurse de mediu din Europa. Dar este, de asemenea, macroregiunea cea mai slabă din punct de vedere competitiv, cu probleme precum migrații mari ale populației, îmbătrânirea populației, poluarea mediului, exploatarea excesivă a resurselor naturale sau deficiențele de infrastructură (inclusiv accesibilitatea dificilă a transporturilor). O strategie macroregională este un instrument excelent pentru a coordona eforturile tuturor părților interesate implicate în dezvoltarea potențialului regiunii Carpaților. Acest lucru este deosebit de important în situația geopolitică actuală, deoarece ar fi un semnal fără echivoc al interesului deosebit al UE față de regiunile care se învecinează direct cu Ucraina.
