Ariile naturale protejate din cadrul DIRECȚIEI SILVICE SUCEAVA: Bijuterii ale biodiversității și patrimoniu natural

Direcția Silvică Suceava, o unitate a Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA, are ca principal obiectiv gestionarea durabilă și unitară a fondului forestier

În prezent, suprafața fondului forestier administrată de această instituție este de 338.047 ha, din care 272.853 ha reprezintă fond forestier proprietate publică a statului, iar 65.194 ha sunt proprietatea altor deținători.

Din suprafața fondului forestier proprietate publică a statului, un procent de aproximativ 18% (49108 ha) o reprezintă ariile naturale protejate. În aceste zone sunt prezente cele mai reprezentative și de asemenea valoroase elemente naturale (spre exemplu: peisaje forestiere intacte, specii de plante protejate, etc.).

La data prezentei, în fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Direcția Silvică Suceava se regăsesc un număr de 33 de situ-uri Natura 2000, cu o suprafață totală de 49108 ha.

În siturile menționate se afl ă un număr 23 de rezervații cu o suprafață totală de 5898 ha. În luna noiembrie a anului 2019, custodia ariilor naturale protejate de la Direcția Silvică Suceava a fost predată Agenției Naționale a Ariilor Naturale Protejate (ANANP).

În cadrul acestui articol, ne vom concentra asupra celor mai relevante rezervații din zona de administrare a Direcției Silvice Suceava. Două dintre acestea sunt Codrul Secular Slătioara și Tinovul Mare Poiana Stampei.

Codrul Secular Slătioara

Localizare: situat în zona pădurilor de molid a Carpaţilor Orientali, pe versantul estic al Masivului Rarău la o altitudine cuprinsă între 790m şi 1353m, pe trei culmi mari paralele: Bâtca Neagră, Bâtca cu Plai şi Bâtca Lesei, separate prin văi adânci desprinse din Muntele Todirescu.

Încadrare teritorială: Satul Slătioara, Comuna Stulpicani județul Suceava.

Suprafaţa protejată: 1064,20ha

Categoria şi tipul rezervaţiei: Clasificare UICN – Categoria IV (rezervaţie naturală gestionată pentru habitat)

Tipul rezervaţiei: rezervaţie forestieră

Actul de declarare:

– 274,2 ha protejate prin Decizia Consiliului de Miniștri nr. 9942/19.03.1941;
– 1064,2 ha protejate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a zone protejate (Anexa 1, poziția 2723) Rezervaţia este inclusă în reţeaua europeană de arii naturale protejate Natura2000, făcând parte din ROSCI0212 Rarău-Giumalău şi ROSPA0083 Munții Rarău-Giumalău.
În cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, care a avut loc în perioada 2-12 iulie 2017, la Cracovia, Polonia, a fost înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO și proprietatea „Făgete primare din Carpaţi şi din alte regiuni ale Europei”, din care fac parte și Codrii Seculari Slătioara.

Caracterizare şi importanţă:
Arboretele virgine şi cvasivirgine de fag, brad şi molid din rezervaţia Codrul Secular Slătioara se caracterizează printr-o structură foarte complexă. Benefi ciind de condiţii naturale foarte favorabile celor trei specii principale, procesul de regenerare este foarte activ şi se efectuează în strânsă legătură cu procesul de eliminare naturală.

Dacă liziera pădurii este alcătuită din trunchiuri înalte, dar totuşi tinere, pe măsură ce te îndepărtezi de calea bătătorită dai peste specimene care stau locului încă din perioada domniilor fanariote de acum aproape trei secole în Ţările Române. Astfel se pot întâlni arbori de circa 300 de ani, având o înălţime care depăşeşte 45 m şi un diametru de peste 1m.

În prezent rezervaţia Codrul Secular Slătioara are statut de protecţie integrală, fi ind destinată protecţiei ecosistemelor forestiere de limită altitudinală compuse din arborete de răşinoase şi amestecuri de fag cu răşinoase. Chiar dacă peisajul oferit de cele mai înalte conifere din ţară îţi atrage prima dată privirea către cer, turiştii nu trebuie să omită şi rădăcinile arborilor, acoperite cu nu mai puţin de 451 de specii de muşchi, încă un record absolut pentru o rezervaţie din România.

Vegetaţia lemnoasă cuprinde numeroase specii: molidul (Picea abies), bradul (Abies alba), pinul silvestru, (Pinus silvestris), tisa (Taxus baccata), fagul (Fagus sylvatica), scoruşul de munte (Sorbus aucuparia), carpenul (Carpinus betulus), arinul (Alnus incana), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), sălcii (genul Salix). Arbuştii sunt reprezentaţi de agriş (Ribes uva-crispa), cununiţa (Spirea ulmifolia), zmeur (Rubrus idaeus), tulichina (Daphne mezereum), afin (Vaccinium myrtillus), merişor (Vaccinum vitis-idaea).

Vegetaţia ierboasă este bogat reprezentată de: omagul (Aconitum paniculatum), floarea paştelui (Anemone nemorosa), vulturica (Hieracium transsilvanicum), piciorul cocosului (Ranunculus carpaticus), sarisoara (Sanicula europinea), clopoteii (genul Campanula), orhidee: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), mlastita (Epipacties altropurpurea), etc.

Dintre muşchi, T. Ştefureac citează 451 de unităţi sistematice, dintre care 108 aparţin clasei Hepaticae, 343 clasei Musci, iar dintre licheni, 94 de unităţi aparţinând mai frecvent genurilor Cladonia, Parmelia, Peltigera, s.a. Cercetările au scos în evidenţă, până în prezent cca. 900 specii de plante, dar cifra se va mări cu siguranţă în urma altor studii.

Monumentele naturii întâlnite în codrul secular Slătioara sunt: tisa (Taxus bacata), vulturica de stanca (Hieracium pojoratense), tulichina (Daphne mezereum), foaie grasă – alga roşie de apa dulce (Hildebrandia rivularis).

Fauna este bogat reprezentată, beneficiind de condiţiile de hrană şi adăpost din rezervaţie. Demnă de remarcat este prezenţa râsului (Lynx lynx) – monument al naturii.

Tinovul Mare Poiana Stampei

Localizare: se află în Depresiunea Dornelor, la limita vestică a județului Suceava cu județul Bistrița-Năsăud, în partea nord-vestică a Parcului Național Călimani, în imediata apropiere a drumului european E58.
Încadrare teritorială: Comuna Poiana Stampei, județul Suceava.
Categoria şi tipul rezervaţiei: Clasifi care UICN – Categoria IV (rezervaţie naturală de tip botanic)
Tipul rezervaţiei: rezervaţie forestieră
Actul de declarare: Aria naturală cu o suprafață de 689.30 hectare, a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 dispunând de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Turbării active, Turbării cu vegetație forestieră și Turbării degradate capabile de regenerare naturală.
Rezervaţia este inclusă în reţeaua europeană de arii naturale protejate Natura2000, făcând parte din ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei.
Caracterizare şi importanţă: Mlaștină oligotrofă cu floră specifi că și vegetație lemnoasă bogată. Situată pe un teren plan, la altitudinea de 900 de metri. Este cea mai mare rezervație de mlaștină de turbă din țară.
Vegetația forestieră cuprinde: pinul silvestru (Pinus sylvestris), mesteacănul pufos (Betula alba) și diverși hibrizi ai acestuia cu alte specii de mesteceni precum și alte diverse specii comune: plop, molid și scoruș.
Vegetația de subarbuști cuprinde merișorul (Vaccinium vitis-idaea), afinul (Vaccinium myrtillus), răchițeaua (Oxycoccus palustris).
Vegetația ierboasă (relativ săracă din cauza acidității solului) cuprinde mai frecvent speciile: feriga (Drypterix cristata), ruginarea (Andromeda polyfolia), vuietoarea (Empetrum nigrum), calcea calului (Caltha palustris subspecia laeta), trestia de turbă (Calamagstis neglecta), etc

Fauna este reprezentată de specii comune de mamifere ale zonei (urs, lup, vulpe, jder).
Un exemplu în care Direcția Silvică Suceava a dovedit implicare este repararea podețului de lemn care traversează Tinovul Poiana Stampei cu lungimea de 800-900 m asigurând astfel accesul facil în lumea fascinantă a tinovului.
În afară de cele două arii protejate prezentate mai sus, vă facem cunoscut faptul că în cadrul subunităților Direcției Silvice Suceava se mai regăsesc următoarele rezervații reprezentative: Codrul Secular Giumalău; Pietrele Doamnei Rarău; Cheile Zugrenilor; Cheile Lucavei; Codrul Secular Loben; Fânețele Montane Todirescu; Pădurea (Quercetum) Crujana; etc.