Interviu inedit cu Andrei SPÎNU, viceprim-ministrul Republicii Moldova! Pași concreți în colaborarea România – Rep Moldova

Interviu realizat în cadrul ediției de toamnă a Revistei “Moldova Invest” editată de News Moldova

Domnule viceprim-ministru Andrei SPÎNU, potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, din cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în opt ani, populația Republicii Moldova, care se află pe teritoriul țării, s-a redus cu 9,3%. Statisticile indică scăderi chiar de 20% în totalul populației în unele raioane.

În acest context doar un set de măsuri concrete și bine implementate la nivelul Politicii de Dezvoltare a Regiunilor ar putea reduce acest spor natural negativ care conduce la depopularea Republicii Moldova! Ce măsuri aveți pregătite la nivel guvernamental?

Deși politica de dezvoltare regională nu vizează intervenții directe asupra proceselor migraționiste, obiectivele politicii sunt orientate spre creșterea competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, ajustarea disparităților și creșterea calității vieții cetățenilor, ceea ce include și elemente ale coeziunii teritoriale. Aceste procese presupun de fapt crearea unor condiții decente de trai și de muncă în toate regiunile țării și reducerea acelor disparități de dezvoltare intra (în cadrul regiunilor) și inter-regionale sau dintre regiuni, ceea ce ar favoriza cel puțin un ritm mai lent ar proceselor migraționiste dar și ar crea condiții de trai și muncă pentru revenirea migraților.  Aceste obiective majore se regăsesc și în noua Strategie națională de dezvoltare regională pentru anii 2022-2028, aprobată de Guvern, care în mare parte este bazată pe o nouă abordare (concept) al  politicii de dezvoltare regională orientată spre competitivitate și coeziune în același timp.

Concomitent, acest document de politici formulează 3 obiective concrete, care necesită a fi atinse în această perioadă, ele fiind:

• Creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor
• Sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii
• Îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională

Printre măsurile concrete prevăzute de această strategie  este și : Consolidarea rolului și funcțiilor orașelor în calitate de motoare de creștere a competitivității regiunilor, îmbunătățirea mediului antreprenorial  în regiuni, identificarea și promovarea specializării inteligente, cooperarea regională și transfrontalieră, îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare de bază, dezvoltarea infrastructurii de suport pentru afaceri, sprijinirea procesului de adaptare a regiunilor la schimbările climatice, prevenirea riscurilor și reziliența în fața dezastrelor și altele care, suntem convinși că vor contribui esențial și la sporirea natalității în țară, precum și stoparea exodului din țară.

Aceste măsuri la rândul lor sunt implementate print-un set de proiecte prioritizate la nivel de fiecare regiune, care se regăsesc în Documentul unic de program, aprobat de Guvern.  Costul acestor investiții doar pentru anii 2022-2024 constituie circa 3 miliarde de lei.

 

În subordinea ministerului pe care îl conduceți gestionați și activitatea Agențiilor pentru Dezvoltare Regională. În România, ADR-urile au competențe sporite în atragerea și gestionarea fondurilor europene! Cum credeți că experiența și expertiza ADR-urilor din România poate fi pusă la dispoziția ADR-urilor din Republica Moldova? Există cadrul legal necesar? Pot contracta legal astăzi ADR-urile din Republica Moldova servicii de expertiză din România?

Într-adevăr, în Republica Moldova avem funcționale 4 Agenții de dezvoltare regională amplasate în cele 4 regiuni de dezvoltare Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia. Încă din primii ani de funcționare, Agențiile au creat parteneriate lucrative cu ADR-urile din România sub forma proiectelor comune, transferului de expertiză și schimbul de experiență, dar și implicarea colaboratorilor din aceste Agenții ca experți în elaborarea unor documente de planificare strategică și de politici și nu numai. Pe această cale, am dori să ne exprimăm gratitudinea către conducătorii acestor agenții și colaboratorilor pentru suportul acordat atât Ministerului, cât și agențiilor în procesul de constituire, formare și consolidare a capacităților.

Cu siguranță experiența și expertiza ADR din România trebuie și poate fi preluată de agențiile de dezvoltare regională din Republica Moldova, iar platforme de cooperare pentru preluarea acestor practici deja sunt funcționale.  Mai mult decât atât, participarea în comun în cadrul proiectelor transfrontaliere și transnaționale reprezintă și ele un cadru de cooperare funcțional.

O precizare doar: Republica Moldova la moment are statutul de candidat pentru aderarea la UE și în comparație cu țările membre încă nu are privilegiul de a beneficia de fondurile europene, deci în comparație cu ADR din România nu pot accesa direct fonduri, dar și specificul atribuțiilor este puțin altul. Indiferent de aceasta, consider că acum este momentul de a prelua din experiența și practicile române pentru a fi pregătiți de a participa în proiecte comune, de a pregăti baza pentru a fi la același nivel de compatibilitate în vederea accesării și valorificării fondurilor.

Ce ține de expertiză, da, este posibil, dacă aceste cheltuieli de contractare sunt prevăzute de bugetele operaționale ale ADR.

Republica Moldova a primit aproximativ 75 de milioane de euro și 86,5 milioane de dolari de la partenerii externi, în prima parte a anului 2022. Cum au fost folosite aceste fonduri?

Banca Mondială a oferit țării noastre cca 51 milioane dolari SUA în vederea realizării proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova”, care este orientat spre sporirea accesului la serviciile de alimentare cu apă și sanitație în zone rurale și orașe, care urmează a fi selectate, precum și consolidarea capacităților instituționale locale și naționale de prestare a serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare.

Guvernul Republicii Federale Germania a oferit RM 15 milioane euro pentru faza III a proiectului „Îmbunătățirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală”, suplimentar la cele 25 milioane euro oferiți anterior, care prevede asigurarea locuitorilor raioanelor Strășeni și Călărași cu apă potabilă din mun. Chișinău.

De asemenea, Guvernul Republicii Federale Germania a oferit Republicii Moldova 8 milioane euro pentru realizarea proiectului „Promovarea Infrastructurii Sociale și Municipale (III)”. Proiectul se referă la investiții în infrastructura municipală și socială a comunităților locale din toată Moldova, având ca scop asigurarea accesului la servicii sociale, îmbunătățirea mediului economic, protecția mediului și utilizarea eficientă a energiei. Obiectivul proiectului este îmbunătățirea bunei guvernări și utilizarea durabilă a serviciilor municipale îmbunătățite și mai eficiente din punct de vedere energetic de către populația din regiunea proiectului.

Cum apreciați conlucrarea dintre țările noastre în privința furnizării serviciilor de apă prin intermediul APAVITAL din Iași și gaz prin gazoductul IASI – UNGHENI?

Acesta este o inițiativă pe care Guvernul Republicii Moldova a susținut-o, fiind semnat și un Acord în acest sens. Mai mult decât atât, în Documentul Unic de Program au fost incluse proiecte pentru construcția rețelelor conexe acestor puncte de interconectare, căror li se va aloca finanțare din Fondul Național de Dezvoltare Regionala și Locala. Acum părțile negociază unele aspecte ce țin de punctele de traversare a hotarului, deoarece în varianta inițială au fost propuse unele traversări peste râul Prut, care întrau în contradicției cu legislația de mediu a Republicii Moldava.

La momentul actual, a fost pregătit un amendament la acordul de bază prin care părțile vor identifica în comun aceste puncte de traversare și sperăm că foarte curând locuitorii satelor din zonele de frontieră vor avea acces la serviciile furnizate de această companie și la apă de calitate furnizată din România.

Ce așteptări reale aveți în perioada următoare de la orașele desemnate pol de dezvoltare din Republica Moldova?

Prin Hotărârea Guvernului 916/2020 au fost stabilite 6 orașe poli de creștere, iar mun. Bălți este planificat să obțină statutul unui oraș pol de dezvoltare, pentru care la moment se elaborează un program de dezvoltare în acest sens. Așteptările pe care le avem de la aceste orașe sunt foarte mari.

Experiența internațională demonstrează că fără orașe regionale puternice, o țară nu poate avea regiuni puternic dezvoltate și nici o economie națională robustă. Aceasta deoarece dezvoltarea se manifestă prin concentrarea creșterii în câteva centre și propagarea acesteia către localitățile din vecinătate, până când dezvoltarea ajunge în toate colțurile țării.

În general, orașele mari (și în special al doilea oraș după capitală) reprezintă sursa de dinamism a unei țări și au un rol esențial în îmbunătățirea performanței economiei naționale și a economiilor regionale.

În așa mod, ne dorim să creăm o rețea de orașe atractive pentru locuitori, antreprenori și vizitatori care să genereze  creștere, ocupare a forței de muncă și stimulare a dezvoltării centrelor urbane și a zonelor adiacente

Dar dacă e să vorbim concret despre așteptări, acestea se orientează spre:

• Dezvoltarea orașelor prin asigurarea nevoilor de conectivitate și mobilitate ale populației, prin creșterea cu 3% a investițiilor în măsuri eficiente de transport;
• Dezvoltarea orașelor în calitate de centre economice, prin îmbunătățirea productivității cu 15% și creșterea numărului de turiști cu 7,5%;
• Dezvoltarea orașelor ca buni administratori de resurse, prin creșterea ponderii veniturilor proprii în total venituri cu 10%;
• Utilizarea mai eficientă și îmbunătățirea calității capitalului uman, prin creșterea ratei de activitate cu 5% și a ratei de ocupare cu 3%;
• Consolidarea rolului orașelor ca furnizor de servicii publice de calitate prin creșterea gradului de alimentare cu apă cu 3% și de conectare la canalizare cu 5%, precum și a suprafeței spațiilor verzi cu 3,5%.

 

Va beneficia Republica Moldova de reforma administrativă mult așteptată în 2022?

În Strategia Națională de Dezvoltare Regională si documentul privind noua paradigma este prevăzută această acțiune.

O problemă extrem de sensibilă a dezvoltării în Republica Moldova constă în fărâmițarea administrativ-teritorială excesivă și, respectiv, în capacitatea administrativă și financiară extrem de scăzută a autorităților administrației publice locale de a genera și a implementa politici locale eficiente de dezvoltare.

Spre deosebire de specificul politicii de dezvoltare regională, din absoluta majoritate a statelor Uniunii Europene care pun un accent excesiv pe dezvoltarea urbană, Republica Moldova este nevoită în continuare să acorde atenție mult mai sporită dezvoltării rurale, inclusiv facilitând urbanizarea satelor mari.

În același timp, politica de dezvoltare regională pentru perioada anilor 2022-2028 trebuie să ia în considerare 3 aspecte extrem de importante: conform estimărilor Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2030”, în perioada următoare va continua procesul de urbanizare, prognozându-se că anual, cca 20-30 mii de cetățeni vor emigra de la sate spre orașe, majoritatea localităților rurale au înregistrat deja un declin demografic de 30-35%, ceea ce impune o abordare mult mai inovativă și specifică privind dezvoltarea infrastructurii utilităților publice.

De asemenea, se înregistrează un deficit de abilități antreprenoriale în urma emigrării semnificative a persoanelor tinere și calificate pe parcursul ultimilor 30 de ani. În acest context, sunt necesare soluții inovative, care ar permite maximizarea impactului intervențiilor, luând în considerare necesitățile investiționale enorme și posibilitățile modeste ale bugetului de stat

Una dintre principalele caracteristici ale mediului rural constă în dispersarea așezărilor umane (peste 1 600 de localități), amplificată de o fragmentare administrativă: 844 de autoritățile administrației publice locale rurale.

În acest sens, Republica Moldova a rămas printre ultimele state din regiune care nu a implementat reforma administrativ-teritorială. În consecință, astăzi, spre exemplu, în Republica Moldova activează aproape de 2 ori mai multe primării decât în Marea Britanie (435) și Olanda (443), de 3 ori mai multe decât în Suedia (290) și Portugalia (308), de 8 ori mai multe decât în Danemarca (98) și de 10 ori mai multe decât în Georgia.

Respectiv, în Republica Moldova 86% din autoritățile administrației publice locale au o populație mai mică de 5 000 de locuitori. Totodată, fiecare a patra primărie din mediul rural din Republica Moldova este „de excepție”, pentru că are o populație mai mică de 1 500 de locuitori – pragul minim prevăzut de legislația în vigoare care permite crearea unei unități administrativ-teritoriale separate.

Din cauza acestei fragmentări excesive, capacitatea administrativă și financiară a absolutei majorități a autorităților administrației publice locale din zona rurală este foarte redusă, ceea ce constituie un impediment semnificativ în organizarea și asigurarea eficienței serviciilor publice locale, precum și în fezabilitatea promovării unor politici de impact de dezvoltare economică locală.