Ministrul Economiei, Florin Spătaru, radiografie succintă a INDUSTRIEI din regiunea MOLDOVEI

Oportunități de finanțare într-un climat caracterizat de crize economice suprapuse și război la granițe

În contextul internațional nefavorabil grevat de efectele războiului, aflat în plină desfășurare în Ucraina, un climat care continuă într-o manieră nefericită perioada pandemică și este agravat de crizele economice suprapuse, l-am invitat la un dialog de substanță pe Ministrul Economiei, domnul FLORIN SPĂTARU.

Interviul video poate fi urmărit pe canalul youtube.com/c/NewsMoldova.

Am urmărit realizarea unei evaluări a situației curente a industriei din Regiunea Moldovei particulară fiecărui județ în parte, dar raportată la prioritățile Uniunii Europene și evident ale României, determinată de specificul perioadei pe care o traversăm. Sectoarele industriale vizate sunt: alimentație publică, energie, sănătate și apărare.

 

1. Intensificarea ostilităților din Ucraina au transformat apărarea colectivă, într-un domeniu de maxim interes atât pentru state cât și pentru cetățeni în această perioadă. Industria apărării este finanțată de Uniunea Europeană, prin „European Defence Fund (EDF)”, instrument creat special pentru a deservi nevoile acestui sector

În context, trebuie menționat faptul că, în această toamnă, în zilele de 17 și 18 noiembrie, va alea loc, în Malaga (Spania), evenimentul „European Conference Dual Use Technologies 2022: Cyber Security and Digital Applications in Defence”. Acest eveniment este organizat în cadrul „European Network of Defence-related Regions (ENDR)”, structură creată în anul 2016, la inițiativa Comisiei Europene.

Acest eveniment este important pentru industria din zona de Nord Est a României prin prisma activității derulate de companii de profil precum AEROSTAR Bacău.

Foarte important este și faptul că ADR Nord Est este membră a acestui for care organizează „European Conference Dual Use Technologies 2022: Cyber Security and Digital Applications in Defence”.

În context, Ion ȘTEFANOVICI, redactorul-șef al Moldova Invest, a dorit să afle cum se raportează Ministerul Economiei la oportunitățile de finanțare oferite de Uniunea Europeană și care este strategia prevăzută pentru dezvoltarea industriei de apărare.

Ministrul Economiei, FLORIN SPĂTARU, a menționat faptul că, pe fondul susținerii revitalizării industriei apărării din România, se impune, în prealabil, o delimitare între cele două componente ale industriei apărării – industria apărării, formată din companiile de stat și companiile active în industria de apărare din sectorul privat.

 „Aerostarul se regăsește în cea de-a doua categorie, e o companie care a fost privatizată și care, după cum știți, are rezultate foarte bune. Asta înseamnă că se poate”.

 De asemenea, ministrul a adăugat faptul că toate companiile care activează în industria apărării de stat se află în portofoliul Ministerului Economiei, unde domnia sa a găsit

„(…) fonduri pentru investiții alocate de ceva ani, care nu fuseseră utilizate. Am găsit, de asemenea, echipamente care o bună parte din ele erau depășite tehnologic și care trebuiau înlocuite.

Pentru asta, am alocat, încă de la sfârșitul anului trecut, în exercițiul bugetar 2022, 200 milioane de lei. La rectificarea care a fost aprobată la jumătatea lunii august, am mai venit cu aproximativ 20 milioane de euro care, de asemenea, vor fi alocați pentru investiții în industria de apărare. În tot acest proces de aprobare a bugetelor și de finalizare a procedurilor de achiziții, în acest moment putem să vă spunem că o bună parte din acești bani se vor regăsi în perioada imediat următoare în achiziții de noi echipamente. Vorbim de industria de apărare, care este în subordinea Ministerului Economiei”.

Referitor la demersurile efectuate în vederea cooptării industriei private din domeniul apărării, Ministrul Economiei, FLORIN SPĂTARU, amintește faptul că „De asemenea, am început demersurile în a aduce aproape de Ministerul Economiei și industria privată. Cum? Printr-un demers pe care l-am făcut, împreună cu cei de la AEROSTAR, de a realiza o asociere cu o companie de stat, ROMAERO, pentru a putea dezvolta o capabilitate de mentenanță pentru elicoptere.

Suntem în ultima fază a discuțiilor și vom avea un astfel de demers. Eu consider că industria de Apărare din România poate să ofere, la nivel regional, mult mai mult decât a oferit până acum. Pentru asta însă avem nevoie de coerență, avem nevoie de platforme unice care să pună la aceeași masă acești jucători din Economie, fie că sunt din industria de stat, fie că sunt din industria privată”.

De asemenea, reprezentantul Guvernului a adus în discuție vizita efectuată la AEROSTAR Bacău:

„Am fost la AEROSTAR acum câteva luni de zile și am văzut ce au făcut acolo…că aveau pe lângă partea de mentenanță pentru avioanele militare și componenta civilă.

Deci această îmbinare între cele două componente, militar și civil, până la urmă poate fi cheia succesului în dezvoltările ulterioare. Dar la Bacău nu vorbim doar de AEROSTAR. Vorbim de mai multe companii din industria privată, care sunt, o parte din ele, implicate și în noi tehnologii, în dezvoltări de produse cu valoare adăugată foarte ridicată, care ar putea constitui o bază foarte bună pentru produse care să fie utilizate în industria de apărare națională, dar, de asemenea, să poată fi oferite la nivel internațional, pe plan internațional”.

Cu privire la planurile industriei de apărare de stat, ministrul menționează faptul că aceasta „(…) își propune să aducă un nivel tehnologic, să dezvolte capabilități pentru asigurarea necesităților de bază. Aici mă refer la fabrica de pulberi, mă refer la dezvoltarea capabilităților de muniție, de producție de muniție NATO și non-NATO pentru a putea să asigurăm necesitățile naționale și regionale. Ulterior, vom merge și în zona Cybersecurity și în zona de produse cu tehnologie avansate care să poată să fie, de asemenea, cumpărată de Ministerul Apărării Naționale”.

 

 ION ȘTEFANOVICI a dorit să afle opinia reprezentantului guvernului cu privire la capacitatea industriei naționale de accesare a fondurilor puse la dispoziție de UE pentru industria de apărare, în valoare de 8 miliarde de euro, pentru perioada 2021 – 2027 (2,7 miliarde de euro alocați pentru Cercetare si 5,3 miliarde euro pentru Dezvoltare).

Ministrul Economiei, FLORIN SPĂTARU: „Industria românească, în acest moment, accesează prea puțin din aceste fonduri. De ce? Pentru că avem nevoie de coerență. Cum putem face un astfel de lucru, să îndeplinim un astfel de demers? Printr-o strategie a industriei de apărare. (…) Investițiile în industria de apărare nu sunt de pe o zi pe alta, nu sunt investiții de pe un an pe altul.

Tocmai de aceea, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, am creat acest grup tehnic pentru a discuta strategia pe termen lung – ce ne dorim să dezvoltăm, care sunt capabilitățile, de producție și de mentenanță, pentru a putea avea investiții clare, direcționate și a putea oferi aceste produse sau servicii la cel mai înalt standard”.

 

Referitor la eventualitatea unui interes al Uniunii Europene pentru dezvoltarea producției de armament a României, ministrul a confirmat faptul că există un interes real pe plan extern, însă acesta trebuie dublat de dezvoltarea capabilităților proprii interne și de creșterea competitivității.

Mai mult, potrivit acestuia, este absolut necesară integrarea industriei private de apărare, care a identificat deja piețe externe, dar, în egală măsură, este necesară și colaborarea cu piețele interne și cu companiile de stat pentru dezvoltarea de produse integrate, nu numai de componente pentru integrare ulterioară.

 

Referitor la problema forței de muncă din acest domeniu, ministrul este de părere că este nevoie de un efort colectiv substanțial pentru revitalizarea industriei apărării, în condițiile în care forța de muncă se confruntă cu problema vârstei relativ înaintate, dar și cu o scădere a atractivității pentru tânăra generație, ca urmare a lipsei de investiții în domeniu. Totuși, automatizarea și noile tehnologii par a avea capacitatea de a suplini, măcar temporar, lipsa forței de muncă.

 

2. Cel de-al doilea subiect de interes, abordat în cadrul interviului cu Ministrul Economiei, FLORIN SPĂTARU, a fost cel legat de „reglementările din domeniul energetic”, care preocupă întreaga populație, înaintea unui sezon rece, care se anunță a fi o reală provocare, pe fondul scumpirilor energiei electrice, gazelor etc

ION ȘTEFANOVICI: Vă mulțumește actuala formă a Ordonanței de Urgență nr. 119/01.09.2022?

Ministrul Economiei, FLORIN SPĂTARU: „(…) eu am semnat-o ca ministru al economiei (…) România este o țară care produce! Produce energie, produce gaz, va produce și mai mult gaz. De ce n-am făcut-o până acum? E greu de explicat în puține cuvinte, dar bine că o facem acum. Fiind producător, având și proiecte de dezvoltare în această zonă, putem să spunem că ar trebui să avem o piață care să asigure competitivitatea producătorilor industriali. Asta trebuie să facem. Trebuie să vedem cum se regăsește energia, la un preț competitiv, în lanțul de valoare economic”.

Oficialul consideră faptul că este un început bun, care poate suporta modificări pe parcurs, în context european existând discuții cu privire la escaladarea de prețuri la gaz și energie, situația impunând o analiză serioasă a impactului deciziilor luate, pe plan intern, ca țară membră a UE.

 

Referitor la întrebarea domnului ION ȘTEFANOVICI, cu privire la eventualitatea existenței unor proteste, în România, similare celor din anumite țări ale UE, ca urmare a creșterilor mari de prețuri, ministrul a declarat faptul că Ordonanța de Urgență nr. 119/01.09.2022 prevede protejarea anumitor categorii vulnerabile.

Mai mult, există marii consumatori care au posibilitatea semnării de contracte bilaterale, țara noastră făcând pași importanți pentru acoperirea unei plaje cât mai întinse de consumatori, în vederea reglementării corespunzătoare a pieței.

 

Cu privire la criticile aduse de ONG-urile de profil, cu privire la noile prevederi legislative, conform cărora actul de lege nu respectă suflul guvernelor nordice din Europa (care au adoptat alte componente de scădere a consumului), ministrul economiei este de părere că nu tot ceea ce este aplicabil în alte țări este pretabil și în România.

În concluzie, opinia generală este aceea că micii consumatori sunt satisfăcuți ca urmare a protejării intereselor, marii consumatori fiind, în aceeași măsură, mulțumiți de posibilitatea semnării contractelor bilaterale.

 

3. În ceea ce privește un alt subiect supus dezbaterilor, respectiv alimentația publică, ION ȘTEFANOVICI a evidențiat o declarație de impact a ministrului economiei, potrivit căreia „România este un stat cu potențial agricol enorm, iar industria chimică este strategică pentru acest sector. Este nevoie urgentă de investiții în această ramură economică!”

 

Referitor la acest subiect, Moldova Invest a solicitat opinia Ministrului Economiei cu privire la problema companiei băcăuane CHIMCOMPLEX BORZEȘTI, din zona de Nord Est a României. Vorbim, de fapt, despre cel mai mare combinat chimic producător de polioli din Europa de Est, care a anunțat, în luna august 2022, că sistează temporar activitatea de producţie, la platforma Borzeşti, din cauza creșterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.

 

Ministrul Economiei, FLORIN SPĂTARU, a fost de părere că formularea unor concluzii cu privire la acest subiect este prematură, cazul nefiind singular, problema majoră fiind aceea a creșterilor masive de preturi ale utilităților, industria, în general, fiind afectată, aceasta fiind, de fapt, „cheia competitivității produselor românești” în contextul actual.

Potrivit ministrului, discuțiile cu reprezentanții companiei vor fi continuate, statul român fiind acționar minoritar, interesul statului fiind acela al sprijinirii oricărei inițiative a societății pentru continuarea activității, contextul în sine vizând și multe alte companii de stat implicate, precum Salrom și Băița.

 

De asemenea, ION ȘTEFANOVICI a pus în discuție modul în care Ministerul Economiei sprijină companiile românești, precum ANTIBIOTICE Iași, un „performer incontestabil, respectat pe piața de profil, din Europa, America și Asia”, care a reușit să se adapteze cu succes, după anul 1989, la economia de piață, ajungând astăzi concurent respectat pe piața internațională de profil.

Ministrul Economiei, FLORIN SPĂTARU, recunoaște faptul că industria farmaceutică a suferit ca urmare a lipsei de atenție a statului, aceasta regăsindu-se acum în schema de ajutor de stat în valoare de 300 milioane euro, așteptările fiind pentru cel puțin un proiect ce ar putea fi finanțat.

Potrivit reprezentantului guvernului, România are nevoie de TERAPIA Cluj, de ANTIBIOTICE Iași, de „un lanț, un ecosistem, care să ne asigure siguranța sanitară pe termen lung.”

 

4. Referitor la prospectarea oportunităților, ION ȘTEFANOVICI a adus în discuție proiectul intitulat „Atlasul Economic al României”, lansat în luna august, de Ministerul Economiei, care vizează identificarea resurselor de orice natură ale țării, pentru punerea lor la dispoziția investitorilor români și străini care vor să dezvolte afaceri în România

Potrivit Ministrului Economiei, FLORIN SPĂTARU, „Atlasul Economic al României” este o platformă digitală, interactivă, capabilă să ofere informații, din diverse zone, despre sectoarele economice dezvoltate în spațiul respectiv.

„Ne dorim ca această platformă să fie populată și părțile interesate să participe activ la un astfel de Atlas. Este, cred, instrumentul principal cu care Ministerul Economiei poate să dezvolte. Nu e suficient să dezvolți o politică publică doar pe hârtie, ea trebuie să se regăsească și în economia reală”.

 

Ministrul Economiei, Florin SPĂTARU: Reconstrucția Ucrainei nu poate fi făcută fără România!

 

5. Cu privire la ultimul subiect de pe ordinea de zi, reprezentat de rolul României în contextul conflictului armat din Ucraina, ION ȘTEFANOVICI a amintit ajutorul acordat de țara noastră, încă din primele ore ale războiului care a luat prin surprindere o lume întreagă. În acest context, ministrului economiei i s-a solicitat punctul de vedere cu privire la rolul țării noastre în perioada de reconstrucție a Ucrainei.

 

Ministrul Economiei, FLORIN SPĂTARU: „România joacă un rol activ în reconstrucția Ucrainei încă din prima zi. (…) Reconstrucția Ucrainei nu poate fi făcută fără România. Suntem țară vecină, avem un rol activ, în acest moment, în asigurarea fluxurilor logistice și în asigurarea condițiilor de bază pentru ucraineni.

Știu multe companii care aveau filiale și în România, și în Ucraina, o bună parte din angajații din Ucraina lucrează, în acest moment, în România … și atunci e normal ca România să joace un rol important în acest proces al reconstrucției. Ne dorim să devenim un hub de dezvoltare și logistic pentru reconstrucția Ucrainei și, la nivelul Comisiei Europene, cred că acest lucru este cât se poate de evident (…)”.