ROL COVÂRȘITOR pentru aeroporturile din REGIUNEA MOLDOVEI: cazul AEROPORTULUI din SUCEAVA
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
A fost volumul traficului de pasageri în 2021 și ce estimări sunt pentru 2022? Care sunt companiile care operează pe aeroportul din Suceava?
Aeroportul a cunoscut un varf de trafic in anul 2019 cand a inregistrat un numar de 430.123 pasageri iar in ultimii doi ani, în ciuda efectelor restrictive generate de pandemia de COVID-19 au fost consemnate mai multe reușite în ceea ce privește portofoliul destinațiilor deservite și al operatorilor aerieni care au venit la Suceava.
În anul 2021, au fost procesați 346.697 pasageri și un număr de 4.421 mișcări aeronave, Aeroportul ”Ștefan cel Mare-Suceava” ocupând locul 6 în clasamentul traficului de pasageri la nivel național, și, locul 9 în clasamentul mișcărilor de aeronave la nivel național.
Față de anul anterior cand s-au inregistrat un număr de 189199 pasageri, în anul 2021 s-a înregistrat o creștere cu 83 de procente. Anul 2021 a adus companii aeriene noi pentru aeroport, pe lângă companiile TAROM, WIZZ AIR, BLUE AIR, AIR BUCHAREST, CORENDON AIRLINES, începand să opereze companiile aeriene Tui Fly și Ryanair.
Din perspectiva traficului de pasageri, anul 2022 este încă incert, cu multe restricții și condiționalități ce reprimă călătoriile aeriene. În condițiile actuale, conform programelor transmise de către operatorii aerieni, estimăm un volum de trafic de 450.000 pasageri.
Cu automobilul, un român ajunge de la Timișoara la Suceava, în timpul în care un italian pleacă din Roma și ajunge la Arad. Are în vedere managementul aeroportului să exploreze posibilitatea unor curse directe interne?
Călătoria cu avionul este, într-adevăr, o alternativă extrem de benefică la transportul feroviar și/ sau rutier, infrastructuri deficitare în România. Cunoaștem solicitările pentru deschiderea de noi rute interne – Cluj, Timișoara, Constanța – solicitări care au fost sustinute in fata operatorilor aerieni, însă, există o serie de condiții care depind exclusiv de danșii.
Decizia de deschide o nouă rută, fie ca vorbim de una internă sau internațională, și/sau de a începe operarea pe un aeroport aparține strict companiei aeriene care apreciază oportunitatea și fezabilitatea acestora, în referire cu mai mulți factori. Cât timp analizele de specialitate ale companiilor aeriene nu pun în evidență un potențial de trafic substanțial care să le justifice investiția, acestea vor fi rezervate în deschiderea de noi rute. Solicitările pasagerilor trebuie să ajungă în primul rând la compania aeriană.
Piața transportului aerian se bazează, printre altele, pe disponibilitățile unei companii aeriene: costuri de operare, flota aeriană disponibilă, probleme operaționale (echipaje, baze tehnice, etc.). Operarea unei curse directe, indiferent de destinație, implică modificarea operării existente în tot programul companiei și desigur, costuri suplimentare, aeronave și baze tehnice redistribuite.
Multitudinea de persoane care ar prefera transportul aerian trebuie să reprezinte un segment stabil și constant de zbor. Desigur, ceea ce ține de administrația aeroportului cu privire la acest aspect este o preocupare constantă.
O examinare rapidă a curselor de la Suceava arată că acestea valorifică necesitatea de călătorie a românilor din Diaspora. Există perspective de deschidere a noi rute în 2022?
Necesitatea de călătorie a românilor din Diaspora este printre principalii factori generatori de trafic aerian la nivel național. La Suceava, această specificitate este și mai evidentă tocmai din cauza ratei mari de migrație a populației din regiune către țările pe care le-ați menționat și dumneavoastră.
Ne dorim și suntem în discuții de mult timp cu operatorii aerieni pentru noi destinații. Cum am menționat și mai sus, 2022 este un an încă incert, mai ales din perspectiva recuperării traficului aerian. Cu toate acestea, Aeroportul Suceava este un punct forte al regiunii, din perspectiva accesului atât pentru investitori, dar și pentru investiții.
Președintele CJ Suceava Gheorghe Flutur declară că ar dori ca la Suceava să fie un terminal Cargo. În ce stadiu este această perspectivă de dezvoltare?
Constuirea unui terminal cargo la Aeroportul Suceava reprezintă o investiție pentru dezvoltarea economică a regiunii, condiția fiind existența unei cereri susținute pentru aceste servicii. Investitorii care vor fi angrenați în aceste afaceri pot doar contribui la îmbunătățirea perspectivelor economice ale județului.
Extinderea parcărilor pentru autocamioane de mare tonaj este doar un aspect secundar al construirii terminalului cargo la Aeroportul nostru; vorbim aici, în schimb, de dotări speciale pentru transportul, manipularea și depozitarea mărfurilor, de echipamente aeroportuare speciale, de facilitarea accesului rutier, și altele. Proximitatea Parcului Industrial Bucovina este un avantaj pentru aeroport, acesta putând găzdui un spectru larg de facilități și activități, care în final, să ofere perspectivele de dezvoltare pentru care a fost conceput.
Există o gândire comună de susținere a dezvoltării turismului în Bucovina elaborată de factori cheie pentru acest domeniu precum asociațiile patronale de profil, Consiliul Județean și Aeroportul Suceava?
Turismul în Bucovina este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării județului Suceava. Elementele infrastructurii turistice, coroborate cu patrimoniul cultural și obiectivele turistice din județ, oferă un avantaj semnificativ pentru Suceava. În toată acestă schemă, Aeroportul ”Ștefan cel Mare-Suceava” este un element important, fiind poarta aeriană a Bucovinei. Există o strânsă colaborare între aeroport, Consiliul Județean Suceava și celelalte instituții de interes, Camera de Comerț și Industrie, de ex., pentru o oferi întotdeauna o imagine cât mai completă turiștilor care doresc și aleg să viziteze Bucovina.
Există și o componentă de natură militară prevăzută în dezvoltarea Aeroportului Suceava?
Aeroportul ”Ștefan cel Mare-Suceava” nu are la această dată prevăzut în planul de dezvoltare și o componență de natură militară.