Deputatul PNL Daniel GHEORGHE: „Republica Moldova va intra în faza în care este capabilă să atragă şi să absoarbă fondurile de preaderare, un moment foarte important pentru ceea ce reprezintă proiecţia sa de dezvoltare”

Deputatul PNL Daniel Gheorghe este inițiatorul proiectului de lege pentru stabilirea structurii și funcționării Departamentului pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană

Totodată, deține funcția de președinte al Comisiei pentru integrare europeană între Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

“Suntem acelaşi popor, avem aceeaşi limbă, avem acceaşi identitate, aceeaşi istorie şi ar fi absurd ca România să nu se implice cu toată forţa pe care o poate pune în mişcare în ceea ce priveşte acest proiect de integrare europeană a Republicii Moldova”

De unde a venit această idee de înființare a unui departament pentru integrarea Republicii Moldova?

Ideea vine din discuţiile pe care le-am avut atât cu reprezentanţii Parlamentului de la Chişinău, cât şi din perspectiva a ceea ce înseamnă aşteptările noastre comune pe care le avem, românii de pe ambele maluri ale Prutului.

În cadrul Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, de la bun început am dorit să conturăm cât mai multe idei care pot duce la susţinerea cu adevărat a acestui proces de integrare europeană a Republicii Moldova, iar această iniţiativă legislativă am discutat-o în mai multe rânduri cu reprezentanţii Chişinăului, cu membrii Parlamentului, colegii de la Chişinău, cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, cu ambasadorul Republici Moldova la Bucureşti.

Este un lucru aproape firesc, pentru că suntem acelaşi popor, avem aceeaşi limbă, avem acceaşi identitate, aceeaşi istorie şi ar fi absurd ca România să nu se implice cu toată forţa pe care o poate pune în mişcare în ceea ce priveşte acest proiect de integrare europeană a Republicii Moldova.

Noi beneficiem de expertiză în procesul de aderare pe care l-am parcurs şi putem să fim un furnizor de asistenţă reală pentru Republica Moldova. Acesta este obiectivul pe care l-am stabilit în această iniţiativă legislativă. Acest departament să reprezinte un motor de soluţionare a acelor probleme care apar inerent în procesul de preaderare şi în tot acest parcurs care va începe o dată cu deschiderea negocierilor privind capitolelor de aderare.

Concret, cum va fi organizat acest departament?

Conducerea acestui departament va fi aleasă în cadrul şedinţelor reunite ale Parlamentului României. Conducătorul nu va fi un politician, va fi o persoană apolitică, care va avea acest mandat temporar de preşedinte al acestei instituţii.

Va fi o structură suplă, bazată pe experţi în zona acquis-ului comunitar, a dreptului european şi a afacerilor europene. Structura va număra 15 persoane. Instituţia îşi va încheia activitatea odată cu încheierea procesului de aderare a Republicii Moldova la UE. Limba română este o limbă oficială a UE şi acesta este iarăşi un avantaj important pe care îl au partenerii de la Chişinău în toată această chestiune.

Cum va funcționa acest departament?

Atunci când se cere ajutorul, cei de la Bucureşti intervin, iar pentru o perioadă de timp ei pot să meargă la Chişinău, să ofere expertiza acolo. Totul funcţionează pe baza acestui sprijin mutual şi a asistenţei pe care Republica Moldova o solicită, atât la nivelul autorităţilor centrale guvernamentale, dar şi la nivelul altor autorităţi publice din Republica Moldova.

“Republica Moldova va intra, sperăm, odată cu deschiderea negocierilor pe capilole de aderare, în faza în care este capabilă să atragă şi să absoarbă fondurile de preaderare, un moment foarte important pentru ceea ce reprezintă proiecţia sa de dezvoltare”

Credeți că acest departament va ajuta Republica Moldova să se integreze mai uşor?

Sunt convins că va ajuta. Să ne gândim, tot acest bagaj uriaş de legislaţie europeană este unul care necesită un efort suplimentar, comparativ cu ceea ce reprezintă legislaţia internă şi dificultăţile nu au cum să nu apară.

În momentul de faţă în România există un corp al experţilor în ceea ce priveşte problematica integrării europene, dar şi problematica legislaţiei europene şi România, inclusiv sub aspectul chestiunilor care au ţinut de finanţarea proiectelor europene. România are acum expertiză, deşi la început ne-am confruntat cu o serie de dificultăţi majore în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.

Republica Moldova va intra, sperăm, odată cu deschiderea negocierilor pe capilole de aderare, în faza în care este capabilă să atragă şi să absoarbă fondurile de preaderare, un moment foarte important pentru ceea ce reprezintă proiecţia sa de dezvoltare. Dar ce este cel mai important lucru, este acela de furnizare a capitalului de cunoaştere şi de expertiză, aceasta este cheia asistenţei mutuale pe care noi o gândim în baza acestui departament de integrare europeană.

Ce pregăteşte comisia pe care o conduceți în următoarea perioadă?

Comisia noastră are un rol foarte important în ceea ce priveşte dinamizarea dezbaterii dar şi dinamizarea colaborării parlamentare pe ceea ce reprezintă integrarea europeană a Republicii Moldova, oferirea de suport pentru colegii parlamentari de la Chişinău în proiectul european, dar şi susţinerea a ceea ce reprezintă relaţia specială, frăţietate, relaţia nostră de identitate, relaţia noastră românească, între românii de la Bucuresti, de la Chişinău şi românii de pe tot cuprinsul lumii.

Am reuşit să avem două reuniuni foarte importante, una la Bucureşti şi una la Chişinău, unde s-au stabilit câţiva piloni ai colaborării noastre.

Noi am incercat să creăm punţi de colaborare între autorităţile publice locale de pe cele două maluri ale Prutului, am deschis canale de comunicare şi de conlucrare la nivel interguvernamental.

Unul din obiectivele comisiei noastre, care s-a îndeplinit şi pentru care m-am luptat şi pentru care am colaborat excepţional împreună cu colegii de la Chisinău, l-a reprezentat revenirea la limba română în Republica Moldova. Nu există limbă moldovenească, nu există popor modovenesc, suntem cu toţii români.

Acum urmează o altă etapă, urmează să avem o întâlnire în cursul lunii iulie la Slănic Moldova, o întâlnire mai extinsă unde vom colabora cu Senatul României şi, de asemenea, există perspectiva unei întâlniri pe care să o avem în cursul lunii septembrie la Bucureşti.

Vom avea un format de dezbateri pe zona de relaţii europene, securitate regională şi, de asemenea, un alt format pe zona de cooperare economică, mediu de afaceri şi investiţii româneşti în Republica Moldova.