Ministrul Energiei, Sebastian Burduja: „În domeniul energiei, România nu doar că poate fi independentă, poate deveni chiar un vârf de lance!”

România se află într-un moment semnificativ în ceea ce privește sectorul energetic, cu oportunități semnificative și provocări majore care necesită atenție și soluții eficiente din partea Ministerului Energiei

În acest context, Ministrul Energiei aduce în atenție potențialul României de a deveni un actor cheie în domeniul energetic și de a aduce beneficii semnificative pentru populație și economie.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a exprimat în cadrul interviului nostru, o viziune ambițioasă pentru sectorul energetic al țării, subliniind faptul că România poate atinge independența energetică și poate deveni un lider în producția de gaze naturale în Uniunea Europeană.

În ceea ce privește proiectele energetice în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Energiei are în vedere investiții semnificative pentru dezvoltarea energiei regenerabile, eficiența energetică și modernizarea infrastructurii energetice.

De asemenea, Ministerul Energiei urmărește extinderea rețelelor de gaze naturale și sprijină Republica Moldova în reducerea dependenței de gazul rusesc prin cooperare în domeniul transportului și stocării gazelor.

“Eu cred că România ar putea deveni în câţiva ani cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană”

Care este nivelul actual al rezervelor de gaze pentru iarnă în țara noastră? Există riscul de a avea probleme în alimentarea cu gaz în timpul iernii?

Românii pot sta liniștiți, nu vom avea nicio problemă în furnizarea gazelor naturale în iarna care vine. Obișnuiesc să spun că nu vor tremura nici de frig, nici de teama facturilor. Înmagazinarea și aprovizionarea pieței cu gaze naturale au loc în parametri optimi și avem un grad de umplere de peste 90%.

La 1 octombrie începe ciclul de extracţie din depozite şi, în contextul unei ierni normale, nu vom avea absolut nicio problemă. Dacă iarna va fi foarte grea, avem opţiunea de a activa un contract pe care Romgaz îl are cu Azerbaidjan, unde noi avem o rezervă de un miliard metri cubi şi putem să apelăm la aceste gaze care să ajungă în România şi să susţină un eventual deficit pe această zonă.

Eu cred că România ar putea deveni în câţiva ani cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană ca urmare a derulării proiectului „Neptun Deep”,  iar producția urmează să înceapă în 2027. România are anual nevoie cam de 19-20 de miliarde de mc. Deci discutăm de asigurarea unei independenţe din perspectiva asta pentru România şi chiar pentru o parte a Europei, cu posibilitatea de a face din România liderul pieţei de producţie de gaz din Uniunea Europeană. Vom fi practic pe primul loc cu aceste cantităţi adiţionale.

Ce proiecte importante pe energie sunt incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, și care este valoarea fondurilor alocate?

Ministerul Energiei este coordonator de reforme și investiții pentru Componenta 6 – Energie a PNRR. Obiectivul general al componentei 6 este de a aborda principalele provocări ale sectorului energetic din România în ceea ce privește decarbonizarea și poluarea aerului, respectiv asigurarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului.

În contextul dezvoltării accelerate a industriei, Ministerul Energiei, prin PNRR, asigură eficientizarea și digitalizarea domeniului energetic prin reformele și investițiile asumate.

Reperele de investiții sunt:

1. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile ;
2. Infrastructura de distribuție a gazelor regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură de tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice;

III. Dezvoltarea de capacități de producție pe gaz, flexibile și de înaltă eficiență, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci;

1. Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), precum și noi capacități de stocare a energiei electrice;
2. Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial.

Dacă ne referim la  următoarea perioadă, sunt prevăzute planuri pentru dezvoltarea proiectelor în sfera energiei verzi?

Privind energia verde, am repus pe tapet proiectul Tarnița – Lăpușteni, proiect de decenii, care a fost adesea pomenit, încercat și uitat prin sertare. Este genul de proiect de care România are nevoie, iar timpul lui a venit. Energie verde, investiție strategică, echilibrare de sistem. Despre ce este vorba în acest proiect? Sunt două lacuri, unul sus, unul jos. Când există exces de producție de energie electrică în sistemul național, apa va fi pompată în lacul de sus. Când sistemul va necesita o producție adițională de energie electrică, vom porni turbinele și apa va trece din lacul de sus în cel de jos. Este o baterie naturală.

Tot privind energia verde pot aminti de Legea offshore wind care asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene din Marea Neagră. Energia eoliană offshore este un instrument major pentru îndeplinirea obiectivului european de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare.

Aveți în vedere posibilitatea de extindere a rețelelor de gaze ale țării?

În scopul dezvoltării de noi rețele de distribuție a gazelor naturale, în calitatea sa de autoritate concedentă în contractele de concesiune cu Distrigaz Sud Rețele și Delgaz Grid, Ministerul Energiei a încheiat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare, acte adiționale de extindere a zonei concesionate pentru una sau mai multe localități aparținătoare unităților administrativ-teritoriale din cadrul căreia, pentru cel puțin o localitate, serviciul era deja concesionat.

Accesul localităților la rețelele de gaze naturale se realizează în prezent și prin Programul „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale, Axa Prioritară 8 Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, Obiectivul Specific 8.2 Creșterea gradului de interconectare a Sistemului Național de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020”.

De asemenea, se află în curs de derulare Programul național de investiții ,,Anghel Saligny”, program inițiat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin care, conform Normelor metodologice, se pot finanța următoarele obiective de investiții: înfiinţarea de noi sisteme de distribuţie a gazelor naturale; extinderea sistemului de distribuţie a gazelor naturale în localităţile din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale; modernizarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale prin transformarea în sisteme inteligente de distribuţie a gazelor naturale.

“România a răspuns nevoilor imediate ale Republicii Moldova în sectorul energetic”

Care sunt măsurile de sprijin acordate Republicii Moldova în vederea scăderii importului de gaz rusesc?

România a răspuns nevoilor imediate ale Republicii Moldova în sectorul energetic, în principal prin consolidarea securității aprovizionării cu resurse primare de gaze naturale, produse petroliere și energie electrică.

Dependența problematică a Moldovei de un singur furnizor a creat de-a lungul timpului vulnerabilități pe care România a căutat să le elimine. Cooperarea dintre cele două țări în domeniul transportului gazelor naturale este cunoscută prin construirea interconexiunii Iași-Ungheni, dar și prin dezvoltarea infrastructurii necesare transportului gazelor naturale.

Republica Moldova și România au în vedere și opțiuni de cooperare în domeniul stocării gazelor, astfel încât Republica Moldova să poată stoca volume de gaze în zăcăminte subterane din țara noastră, asigurând astfel o mai mare siguranță în acoperirea consumului în perioada următoare. În acest context, România se alătură eforturilor Republicii Moldova de a identifica și activa rute și surse alternative de gaze naturale, ca parte a efortului european comun de reducere a dependenței aprovizionării cu gaze naturale de resursa predominantă actuală.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă Ministerul Energiei în prezent și ce soluții se propun pentru a le depăși?

Este o trilemă pe care am anunțat-o de la audierile în parlament: energie sigură, verde, ieftină. Unii ar spune că este o misiune imposibilă. Noi ştim că este posibil şi am parcurs deja o parte importantă din acest drum. Energia este şansa României de a puncta, fiind credincioasă unui principiu enunţat de Vintilă I.C. Brătianu: “Prin noi înşine”. În domeniul energiei, România nu doar că poate fi independentă, dar poate fi un vârf de lance.

Și mai este ceva, trebuie să ținem cont de situația geopolitică. Energia este acum folosită de Federația Rusă ca  o armă. România poate fi cheia de boltă a acestui război neconvențional.