Botoșăneanca Cristina ANTON, un profesionist în conducerea ANPIS din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale

Interviu realizat în cadrul ediției de toamnă a Revistei “Moldova Invest” editată de News Moldova

Din 2017 ați condus Casa Județeană de Pensii Botoșani, iar din mai 2022, ați preluat conducerea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, instituție din subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, o instituție de importanță majoră, care gestionează plata tuturor beneficiilor de asistență socială din România

Cum ați perceput această schimbare de la nivel județean (local), la nivel central?

Am condus timp de cinci ani Casa Județeană de Pensii din Botoșani și pot să vă spun că am realizat multe lucruri importante acolo. M-am bucurat să am alături o echipă de funcționari performantă, care a înțeles că scopul meu primordial este acela de a veni în sprijinul cetățeanului, și mai ales a celor care au muncit o viață, iar acum sunt îndreptățiți să se bucure de atenția și sprijinul nostru. Tot ceea ce a însemnat lista mea de priorititati la nivel instituțional s-a transformat, cu ajutorul colegilor mei, în rezultate concrete.

Propunerea de a veni la București, în calitate de Director General, pentru a conduce una dintre cele mai importante instituții din subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, mai exact Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, m-a onorat și în egală măsură m-a determinat să îmi dezvolt un plan de management pe măsura anvergurii activității acestei instituții.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială se află în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, și are la rândul său în subordine 42 agenții teritoriale, inclusiv Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București. Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială administrează peste 20 de beneficii de asistență socială acordate mai multor categorii de persoane: copii/familie, persoane aflate în dificultate sau risc de excluziune socială, vârstnici, persoane cu dizabilități, persoane fizice și juridice beneficiare de indemnizație sprijin COVID 19, beneficiari ai Decretului Lege nr. 118/1990.

Este o provocare să conduci o instituție care gestionează un buget de aproximativ 2% din PIB, un număr mediu de peste 6 mil. de beneficiari, cu o medie lunară de peste 2 miliarde lei, fapt ce subliniază amploarea și complexitatea activității instituției pe care o conduc.

Ați identificat necesitatea abordării diferite, în ceea ce privește managementul instituției la nivel central, față de managementul unei instituții de la nivel local?

De regulă știm cu toții că funcțiile managementului sunt aceleași pentru orice tip de organizație, dar într-adevăr diferă mult resursele pe care le ai la îndemână, tipul de activitate și anvergura acesteia. Evident că din punct de vedere managerial, acum ca director general al ANPIS, am în directă coordonare și control agențiile teritoriale din cele 41 de județe, plus Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București, aspect care mă determină să am un plan de management extrem de riguros.

În acest context abordarea de management pe care mi-am propus-o este una integrat. Pe de o parte, asigurarea efectuării la timp a plății tuturor beneficiilor de asistență socială, care nu sunt puține la număr. Pe de altă parte, interesul față de introducerea unor elemente de inovare, care să asigure comunicarea eficientă cu beneficiarii noștri și soluționarea problemelor acestora.

Consider că orice organizație publică trebuie să fie o instituție vie, transparentă, deschisă către cetățean și în continuă dezvoltare. De aceea mă preocupă permanent implementarea unor proiecte de maximă importanță pentru domeniul asistenței sociale din România.

La acest moment în instituția pe care o conduc există, în diferite stadii de implementare, patru proiecte cu finanțare din fonduri europene, aferente exercițiului financiar 2014-2020. Preocuparea de modernizare a instituției este continuă și față de noile oportunități care vin prin noul exercițiu financiar 2021-2027, dar și din Planul National de Redresare și Reziliență.

Cum apreciați necesitatea introducerii instrumentelor de digitalizare în instituția publică?

În primul rând vreau să amintesc faptul că agenția pe care o conduc (ANPIS) este prima instituție din sectorul public care a intuit utilitatea digitalizării, prin implementarea unui proiect revoluționar privind procesarea automatizată a solicitărilor pentru acordarea indemnizației de sprijin COVID, cu ajutorul roboților software.

Acest sistem inovativ a înlocuit prelucrarea manuală a unei cereri care dura 15 minute, cu un robot care procesează 100 de cereri/oră. Din punctul meu de vedere digitalizarea instituției publice, la orice nivel, este o prioritate de grad zero. Cred că aceasta este una din cele mai importante provocări aparută în pandemie, când aproape toate serviciile publice au fost mutate în mediul online.

Lecția învățată are o singură concluzie și anume că, aceasta este cea mai eficientă cale de răspuns la solicitările beneficiarilor pentru care trebuie, în orice situație, să fim pregătiți să oferim servicii publice de calitate.

Digitalizarea este extrem de importantă, fiind un mijloc prin care instituția publică reacționează pozitiv la cerințele cetățeanului, dar nu este un scop în sine.

Acest aspect conduce la ideea de a optimiza toate acțiunile pentru a deveni o instituție publică eficientă, cu costuri reduse și cu o calitate foarte bună a actului administrativ pentru cetățean. Categoric că în spatele procesului de digitalizare stau modificări ale fluxurilor de lucru, proceduri interne, corelări cu prevederile legale în vigoare, uneori și schimbări legislative necesare, aspect care aparent, fac destul de greoi procesul, dar nu imposibil.

Digitalizarea serviciilor publice vă contribui și la reducerea timpilor de răspuns la solicitările beneficiarilor, la creșterea eficienței de procesare a dosarelor în vederea punerii în plată, dar și la gestionarea documentelor și informațiilor, asigurând în același timp securitatea datelor.

De asemenea consider că premisele schimbării aduse de digitalizare ar trebui văzute din ambele sensuri, atât din partea deschiderii instituției publice, dar și din partea cetățeanului care vă trebui să dezvolte o înțelegere mult mai mare cu privire la utilizarea instrumentelor de digitalizare, atunci când solicită un drept de asistență socială care i se cuvine.

Din această perspectivă comunicarea cu cetățenii reprezintă un deziderat foarte important în ceea ce privește utilizarea, din ce în ce mai pregnantă, a instrumentelor de digitalizare în oferirea de servicii de calitate în domeniul asistentei sociale.

Ce acțiuni concrete de digitalizare ați întreprins la nivelul agenției pe care o conduceți ?

Așa cum am amintit mai sus, la nivel instituțional avem în implementare procese de digitalizare funcționale, cererile pentru indemnizația COVID sunt în continuare procesate de roboți software, lucram cu primăriile prin intermediul platformelor puse la dispoziție prin Agenția de Digitalizare a României și suntem parte a platformei informatice paneuropeană EESSI (Schimbul Electronic de Informații privind Securitatea Socială) care a devenit operațională în România.

De asemenea, avem în implementare un proiect de digitalizare a instituției, finanțat din PNRR, care vizează creșterea capacității administrative a ANPIS prin digitalizarea și gestionarea proceselor de acordare a tuturor beneficiilor de asistență socială, precum și a capacității de reacție rapida în situații de criză.

Care sunt pe viitor direcțiile de dezvoltare din perspectiva digitalizării pentru instituția pe care o conduceți ?

Perioada următoare va aduce cu siguranță o continuare a procesului de digitalizare deja început. Nu există cale de întoarcere. În acest sens voi continua cu implementarea proiectelor care vizează digitalizarea instituției, pregătirea personalului din această perspectivă, dar și o informare adecvată a beneficiarilor cu privire la toate aspectele legate de acest proces complex al digitalizării instituției publice.

Așa cum aminteam și mai devreme, preocuparea mea pentru atragerea de fonduri europene în vederea digitalizării instituției publice vă continua și pentru noul exercițiu financiar 2021-2027. Pentru asta, am alături echipa dar și susținerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru a continua acest proces atât de necesar pentru sectorul de asistență socială din România.

Digitalizarea este într-adevăr cheia de boltă a viitorului foarte apropiat, însă omul, aflat în spatele oricărui proces de (r)evoluție tehnică, este acea parte a soluției fără de care rezultatul nu poate fi complet. De aceea, cred în eficiența echipei de profesioniști de la toate nivelele. Să nu uităm că în spatele oricărui echipament electronic și software complicat stă omul.

Am așadar în vedere ca prioritățile mele și valorile în care cred să fie continuu armonizate pe câteva direcții:

• respect și servicii calitate pentru cetățean și nevoile sale, pentru că în cele din urmă pentru el lucrăm;
• riguros cu agenda publică a ministerului, pentru că suntem parte din puzzle-ul administrației care trebuie să funcționeze sincronizat ca un mecanism interconectat;
• cu echipa mare cu care lucrez – deși a devenit un clișeu să afirmi că cea mai valoroasă resursă a unei organizații sunt oamenii, acest lucru este încă adevărat. Cred însă că oamenii au nevoie să fie organizați într-un fel care să le ofere posibilitatea să se împlinească prin munca lor și să-și atingă potețialul – atât pentru ei cât și pentru organizație, pe direcția modernizării, creării de noi instrumente și folosirii eficiente a resurselor de care dispunem.